Tag Archives: weekend

Exercitiu

Ei tot cad unul câte unul și când mă aștept mai puțin atunci primesc o amenda pusă într-un plic alb, însoțită de un zâmbet nepământenesc care parcă cere un fel de aprobare. La confirmare, când mă întreabă câte locuri, răspund ca de obicei, cu un aer de Charlie Sheen, că singurătatea înseamnă de fapt libertate.

Un nou exercițiu de indisponibilitate, imbrăcat într-o cămașă albă cu papion negru. Un loc de băiat deștept la o masă cu fete frumoase.

Weekendul ăsta mi-am propus să ajung în Suceava. Dacă vreți să-mi ziceți bună ziua, probabil voi fi sâmbătă seara la Speranța și duminică dimineață la Școala biblică.

Reclame

Sonata Lunii

Şi când mă gândesc că de fapt nu s-a schimbat nimic. E aceeaşi zi de luni, acelaşi drum spre serviciu, aceiaşi oameni din metrou, acelaşi ceas de la pontaj care indica aceeaşi ora.  Sunt aceleaşi parole la computer, aceleaşi taskuri de facut in fiecare zi. E un fond total neschimbat, o rutină ce pare infinită.

Nu ştiu de ce, dar rutina de astăzi mi se pare altfel. M-am trezit cu o linişte pe care n-am mai simţit-o de multă vreme. Parcă au disparut toate problemele, a fugit orice urmă de stres şi a ramas o liniste care-mi aduce aminte de Sonata Lunii a lui Beethoven.  Am fost instabil o bună perioada de vreme.  Incep să mă echilibrez.

A fost un weekend frumos.  Va fi o săptamână liniştită.


Weekenduri de capitala

Cand le spun ca mie imi place in Bucuresti, ei imi zic ca am luat-o razna.   Pentru ei Bucurestiul inseamna aglomeratie, nebunie, poluare, galagie, in mare inseamna ceva de cosmar (pentru un pensionar zic eu).

Cum sa nu-ti placa in Bucuresti cand vine si cate un weekend ca asta care incepe vineri seara cu party-ul de la Roblogfest.  Sambata la amiaza, meciul de rugby dintre Romania si Spania, sambata seara specatolul de iluzionism al lui  Vlad Grigorescu. Printre astea nu mai punem la socoteala ca vineri e ziua lui Bogdan IT si sambata ziua lui Alex.   Cum sa nu-ti placa in Bucuresti cand aici ai ce face in weekenduri si alte lucruri in afara de vazut telenovela de la ora 1 amiaza, aia de la 4, iar seara de mers la magazinul de dupa colt, de cumparat o punga de seminte pentru telenovela de ora 9.

De luni in exact 2 saptamani (adica pe 12 aprilie 2010), la Sala Palatului va fi un concert pe care iubitorii de rock si muzica clasica n-ar trebui sa-l rateze.  Cred ca stiti toti de Mozart Rocks.   Pentru mine asta e unul din cele mai faine concerte anuale din Bucuresti.   Biletele costa intre 40-100 de lei, dar fac toti banii.

PS: Cu cine ma intalnesc si la ce eveniment? Hai, ridicati doua dejte sus.


Sabatic

Vorbeam ieri cu nenea Felix care s-a dus in Madrid sa urmeze cursurile unu MBA foarte tare, imi spunea de colegii lui, care bineinteles sunt veniti din alte tari, tari cu alta cultura, alte obiceiuri.  Am ramas foarte surprins sa aflu ca inca exista tari, si nu putine care practica anul sabatic. Anul sabatic e un concept biblic. Dumnezeu a cerut poporului evreu la un moment dat ca dupa fiecare 6 ani de munca sa fie un an de odihna. Nu mai dai la coasa, nu mai dai la plug, nu mai construiesti, nu mai cultivi. Se odihneste omul, se odihneste pamantul, se odihnesc animalele.
Nu stiu exact tarile unde se practica lucrul asta, insa din stiu ca acolo e chiar un drept prevazut de constitutie. Adica, daca ai chef sa-ti iei un an sabatic dupa mai multi ani de munca, seful tau n-are voie sa te dea afara, sa te dea un somaj, sa te injure, etc.   Conceptul mi se pare foarte interesant. Nu stiu daca nu e putin cam des la 7 ani, insa o data la 10 sa zic, sa-ti iei si tu macar o jumatate de an, un an liber in care sa te plimbi, sa dormi, sa mai rezolvi una alta, sa te eliberezi putin de stres, iar dupa perioada aia sa-ti reincepi activitatea, pare interesant. Cred ca ar fi un lucru misto, insa deocamdata ramane la un nivel oarecum utopic pentru tara in care traim.   La noi mai degraba se aplica bancul ala in care intreaba unu la interviu
„- si in caz de deces, avem vreun avantaj?
– da. Daca muriti nu mai trebuie sa veniti la serviciu „


Ma duc, ca-s tanar

Gata, ca sa nu existe nici un fel de comentariu, fac oficiala excursia mea in Suceava. Trei zile am sa fiu pe acolo si daca nu va sun, inseamna ca nu-mi sunteti prieteni adevarati si nu vreau sa-mi fac timp pentru voi, desi as putea. Eu de cand am plecat in Bucuresti m-am ajuns, ma cred mare inspector, mare blogger, mare student, si nu mai bag in seama pe oricine. Sunt prea smecher pentru oamenii de rand.  Glumesc, evident :)) Ideea e sa nu va sfiiti sa ma trageti de maneca in timpul in care ma invart pe acolo.   

Delia va avea un guest-post sambata, iar Colaholicu  luni.  Sa comentati.


Trec zile

Se vrea si azi un articol de 5 stele.
De unde atatea stele?
Si face 8 jumatate.. se face 9..  9 jumatate.. 10.. 10 jumate acum.. si tot nimic. Incerc sa scriu un articol dupa un weekend pe care scrie un mare „failure” – sambata am vrut sa donez sange.. asa.. din omenie – m-am trezit cu noaptea in cap, m-am dus si era inchis. Nu mai e sambata program de vreo cateva luni. De acolo m-am dus la magazinul ala de pe Calarasi unde avea gume Turbo. Nu mai aveau. Am venit acasa, obosit.. Am facut o bucatica din raportul care l-am avut de facut weekendul asta. Am scris putin. A venit Ruben la mine. Am inceput sa ne uitam la un film. Am cedat amandoi pe la jumatea filmului si am adormit. Dimineata am fost la biserica. Ar fi trebuit sa merg la facultate, dar nu m-am dus. La amiaza am fost intr-o vizita. M-am intors, si a trebuit sa stau pana seara sa termin raportul. Cand l-am terminat, ochii infundati in orbite, rupt de somn, de oboseala, am adormit. M-am trezit.. Nu mai stiu la ce ora. Tot obosit.. Mi-am pus un film. S-a terminat. In timpul filmului am stat putin de vorba si cu Ovidiu. Mi-a zis bine.. Traiesc prea mult in viitor… 12 noaptea. N-am avut somn. Am stins becul, computerul, m-am intins pe saltea.. si am asteptat. Am asteptat pana am adormit.
Seamana cu o scena dintr-un film frantuzesc in care singura muzica de fundal e ploaia.
De 2 zile ma intreb.. Cand s-au dus vremurile alea in care nu traiam aceeasi zi de 2 ori?

E prea tragic Bacovia?

„Curg zilele spre cimitir
Trist, una câte una,
Şi destrămând al vieţii fir
Se duc pe totdeauna.

Şi-acolo, încet, molcomitor,
Se-adună în suspine –
Cu-un dor de „mâine” sora lor,
Cu-un dor de mine.”


Za lunday

Bucuresti – 28 de grade la amiaza, nici urma de vant, sau de vreun norisor. Luati-va butelia cu oxigen in spate! E luni, si totul se misca la fel, din nou. Ziare gratis, ochi bulbucati de somn, inghesuiala la scara rulanta; un om ma calca pe picior cand se opreste brusc metroul. Langa mine, o trupa de muncitori cu palmele pline de bataturi, isi povestesc weekendurile. Din nou, din cei 750000 de oameni care joaca saptamanal la loto, au castigat vreo 3000 la ultimele 2 categorii, nimeni la prima categorie. Un om nervos ca s-a schimbat liderul campionatului de fotbal. Nimeni cu casti in ureche, n-a sunat nici un telefon, nu se cearta nimeni.. Lumea doarme.. doarme si munceste. Azi e luni, ziua cand povestim ce-am facut in weekend, cand ne trezim la 12, chiar daca incepem serviciul la 8, ziua cand ne replanificam toata saptamana… ziua cand reintram in atmosfera vietii. Azi nu vorbim despre criza, nu ne certam, nu mancam mult, dar nici nu postim, azi n-avem chef sa cantam, n-avem chef sa muncim… avem chef exact de nimic… Azi e luni.. Nu creste iarba. Cred si eu – la 28 de grade, cine mai are chef sa creasca. Prea nasol
– sau –
E luni, si totul misuna din nou. Lumea se grabeste plina de entuziasm spre serviciu, copiii bucurosi merg la ultimele lor zile de scoala, toti vorbesc, entuziasmul pluteste in aer! 3000 de oameni si mai fericiti pentru ca au castigat la loto cate un salariu in plus. Mii de fani fericiti pentru ca in sfarsit echipa lor e lider in campionatul de fotbal. Nimeni nu-si mai pune casti in ureche pentru ca toata lumea vrea sa vorbeasca, sa comunice. Azi e luni, ziua perfecta pentru un inceput bun! De fericire uitam sa si mancam.. nu cantam, pentru ca suntem ocupati sa radem la glumele colegilor. Nici nu ne trebuie chef de munca, pentru ca azi trece repede. 28 de grade- o zi perfecta pentru o baie la strand. Parca e.. prea frumos! 8->
Ionut Andrisan