Tag Archives: vodafone

Era GP

Îmi pun casca în urechea stângă și mă bag la scris. Fenomenul e unul ciudat. Nu se aude nimic în cască, o pun doar pentru senzația aia de intimitate și liniște într-un spațiu plin cu birouri și cu oameni. E doar o senzație, însă o senzație care lasă literele să curgă și cuvintele să apară.

”Pentru cei care cred că oamenii sunt mai mult decât resurse umane”.  

Un singur lucru despre ce a fost: Era VDF – cu mult peste așteptările mele.

Un singur lucru despre ce urmează: Domnu-i bun!

Reclame

Era VDF

Și acum nu dintr-un exces de inspirație sau vreo idee măcar buna, ci mai mult dintr-un simț al datoriei față de mine însumi și față de cealălalt eu* care citește ceea ce scriu, trebuie  să fac un update al ultimelor evenimente. N-am făcut din blog și nici nu voi face (sper) un jurnal personal clasic unde voi scrie că am văzut-o pe Verginica și mi s-a facut pielea ca de găină sau că sunt într-o adânca depresie și nu mă înțelege nimeni în afară de prietenii mei virtuali, ci mai degrabă văd înșiruirea asta de evenimente, care nu are practic nici o legătura cu celalalt cititor, ca pe o interpretare generala a unor evenimente, ca pe o poveste unde accentul nu cade pe eveniment, ci pe modul de abordare și pe imaginea conclusivă.

Cei care aveti facebook și cei cu care țin legătura ceva mai des știți deja – căutările de job au luat pauză . M-am angajat bine, într-un loc unde am multe de învățat și unde sper și cred că voi face o treabă bună. Recunosc că am făcut un compromis acceptând un oarecare regres salarial, însă date fiind prioritățile de la cei 23 de ani ai mei, consider că accentul trebuie să cadă pe învățare, experiența și oportunism, mai mult decât pe fluturașul de salariu.

Deși n-am recunoscut-o în fața multor persoane, o fac public acum. Cred ca oportunitatea asta a venit direct de sus, pentru că, miercurea trecută eram pe punctul de a-mi face bagajul și de a pleca spre Suceava pe o perioada nedeterminată. Ceea ce n-am spus celor de aici e că erau șanse ca plecarea mea să fie definitivă chiar. Cu 15 minute înainte să plec la gara să-mi iau bilet, a sunat telefonul care m-a oprit în București pentru jobul ăsta.  Asta m-a încurajat mult și, cu riscul de a părea mistic, ciudat, necalculat și ilogic, recunosc m-am bucurat pentru că am simțit că, atunci când sunt pe cale să fac câte-o prostie, Dumnezeu mai trage frâna de mână și mă pune înapoi pe direcția bună.
Consider că toată perioada asta din septembrie și până acum a fost o experiența profesională utilă chiar dacă neplăcută (adică orice HR-ist consacrat ar trebui să simtă pe pielea lui ce înseamnă să îți cauți job, să fii intervievat, să îți creezi tot felul de strategii de angajare s.a.), și, deși am contract doar până în iulie, am toată încrederea că lucrurile vor merge din foarte bine în excelent,  iar experiența următoarelor 5 luni va fi cel puțin la fel de utilă și mult mai mișto decat cea a ultimei perioade; apoi cine știe, poate cele 5 luni se vor transforma în mai multe.

În final, vreau să mulțumesc tuturor celor care m-au susținut în perioada asta**. Știu că am fost instabil, câteodată greu de suportat, însă faptul că am trecut cu bine peste tot timpul ăsta se datorează unui Dumnezeu extraordinar și unor oameni care au știut să extindă dincolo de obligații vorba de „și la bine și la rău”.
––-
* Într-o discuție despre tendințele schizoide cu niște prieteni, eu și DC susțineam că noi n-avem tendințe de genul ăsta, deși eram singurii din grup cu blog – dovada cea mai evidentă a existentei lor.

** Câteva nominalizări:
– familia –  mama, tata, frați – aici mai ales Ovidiu și Tibi – care vor trebui să mă suporte în continuare, dar evident nu-l omit nici pe Leo,
– o mică parte dintre prieteni – Cosmin, Marian, Cătălin, DC, Dan, Aura, Gabi C, Cristi A, Vale, Vali S, Vali B, Gabi M, Cristi A, Marius S, Adi G, Cornel, Ovidiu U, Adi T, Paul, Betuel, Marius B,  Alina A, Ovidiu C, Andrei G, Bogdan T, Felix, Marian P, Alina I, Bogdan I, Gabi G;  –  completare 1 -> ordinea numelor e oarecum random și lista nu-i nici pe departe completă. Motivul pentru care am scris câteva nume e că nu vreau să fie niște aprecieri generale aruncate în neant, ci vreau să-mi amintesc întotdeauna când citesc rândurile astea că am avut niște oameni extraordinari care mi-au ținut și de urât și de frumos și când am avut chef și când n-am avut, lucru care a contat enorm. 


Abonament sau Cartela?

Ei bine, azi s-a intamplat.  N-am crezut ca am sa mai fiu vreodata in situatia asta nasoala niciodata, pentru ca am mai fost si acu vreo 4 ani si am crezut ca mi-am invatat lectia.  Ce-am patit acu 4 ani?

Eram, nu stiu unde, cert e ca am vrut sa sun pe cineva.  Aveam vreo 5 dolari credit pe atunci, ca nu erau euro, si am dat si eu un telefon, ca tot omul. M-am lungit la vorba, si am ajuns sa discut ceva destul de important. La un moment dat aud in telefon un tic-tic-tic si magica propozitie: „ne pare rau creditul dumneavoastra este epuizat, va rugam reincarcati”. In mijlocul discutiei se intrerupe. De unde centi sa dai mesaj? Celalalt nu suna ca si el era pe zero, deci.. mi-am facut abonament urmatoare saptamana.

De atunci pana acum am tinut-o doar in abonamente. Normal ca de multe ori m-am intins la vorba si am platit mai mult, alte dati nu mi-am consumat nici minutele incluse, insa important e ca n-am stat niciodata cu stres ca n-am centi sa raspund la un mesaj sau sa dau un telefon.  Acum, cand mi-a expirat abonamentul de la cozmo, m-au sunat baietii sa negocieze cu mine. Asa o negociere de faina am purtat cu ei, ca ultima lor oferta era un alt abonament care puteam sa mi-l fac singur in orice magazin cozmo. Am refuzat politicos si am trecut pe cartela. 

Zilele astea am retrait experienta de acu multi ani. Mi s-a intrerupt telefonul cand imi era lumea mai draga. N-am putut sa-i raspund la mesaj lui Conea, lui Gabi,  si in momentul de fata nu mai pot da nici un telefon (decat daca reincarc, evident :)) ). 

 Concluzia e ca imi fac abonament iar si imi iau si un Nokia E63.  Stiu, E63-ul pe langa E71 e la masini ca X3-ul pe langa X5, insa e exact ceea ce imi trebuie mie.     Poi se poate sa n-avem un telefon cu internet la finele lui 2009?