Tag Archives: romania

Prima zi din ultima luna

La multi ani copilasi.

Doriti-va ce vreti azi, ca doar e ziua voastra, nu? A noastra. Eu imi doresc o punga de ariel automat ca dero asta cu care am spalat ultima data n-a fost bun de nimic… Fiecare cu ce-l doare, nu?

Voi vreti ceva de ziua voastra?

Reclame

Daca muncesti azi, iti ia foc casa !?

A numarat cineva sarbatorile?  Si din cate am auzit,  cica noi n-am avea cele mai multe, ci chiar avem putine. 

Hai sa vad cate imi vin in minte acum: multe Marii, multi Ioni, Craciun, Paste, Paraschiva, Andrei, Alexandru, Boboteaza, Florii, Rusalii, Ilie, Palie, Valentin, 50 de mucenici, Gheorghe, Izvorul Tamaduirii, Constantin si Elena, Buna Vestire, Sfintii 3 ierarhi, Schimbarea la fata, Mihail si Gavril, Stefan, Nicolae,  si mai spuneti voi…

N-am nimic cu romanii si cu traditiile noastre, insa, ce scop au sarbatorile astea? Ca, sa fim femei serioase, cine sta de Sfanta Marie sa se gandeasca la Maria aia pe care o sarbatorim  in afara de popa care trebuie sa faca slujba in ziua aia?   Daca avem o traditie nasoala, trebuie neaparat respectata pentru ca e a noastra??  Noi mergem de anul nou imbracati in tigani pe strada si speriem copiii cu tobele alea care mi-au traumatizat copilaria, noi mergem cu plugul iarna, noi tinem la traditiile noastre.

Stiu ca toti patriotii au sa ma scuipe in fata, la fel toti oamenii extrareligoisi sau superspirituali, insa, de ce nu putem lua si noi ce-i bun de la straini – sa ne pastram Pastele, Craciunul, sarbatoarea primaverii, ziua femeii si a copilului, ziua nationala a Romaniei, si sa mai uitam de cei 50 de sfinti pe care-i sarbatorim imbatandu-ne ca porcii sau uitandu-ne la TV.

Imi place ca Americanii au sarbatori faine, cum e aia a recunostiintei de exemplu, Thanksgiving day, sau cea cu Trick or treat   .. Noi avem de-alea de genul, ca daca muncesti azi iti ia foc casa…


Voi cu BACU'

Voua care incepeti maine cu bacul va dedic acest post. Maine veti avea o revelatie. Zecile de profesori care va invatau despre sistemul defect plin de coruptie din Romania, in mod sigur va vor arata ca si ei sunt parte a acestui sistem. Maine veti lua note pe ochi frumosi si pe plicuri grase. De maine in 2 saptamani va veti convinge ca examenul de bacalaureat nu este altceva decat o mare afacere. 100 de ron pentru protocol. 30 de elevi in clasa. 10 clase. 2 scoli. 60000 de ron (600 de milioane vechi) pentru a cumpara mancare la 12 profesori care corecteaza tezele. 30 de roni 20 de elevi. 2 supraveghetori. 300 de ron de supraveghetor sa va lase sa va ajutati intre voi.  Cati bani cheltuiti in clasa a 12-a? chiar is curios – culegeri, ore de meditatii, banchet, protocoale, spaga, haine noi, poze, diplome.. Cat mai ajunge un an de scoala gratuita azi? Cati ani din viata va mai mananca bacul? Eu fac pedagogie la una din facultati. Acolo am invatat ca scopul principal al scolii nu este indesarea datelor in capul elevilor, ci formarea unui caracter, a unui mod de gandire. De fapt scoala ar fi o pregatire pentru viata in principal. Frumos mod de a termina aceasta educatie. Muulta spaga.    De ce va zic toate astea? Simplu – pentru ca daca aceia din clasa voastra care aveau 2 pe linie iau 10 la bac si voi luati 8, sa nu fiti dezamagiti. Bacul n-are nimic de-a face cu ce stiti. Lucrarile voastre vor fi privite nu corectate. Nu va lasati dezamagiti de BAC. Asta e primul vostru pas inspre viata asta pe care o veti trai de acum inainte. Aici incepeti sa vedeti sistemul corupt din tara noastra. E un pas important. Succes.

PS: Imi cer scuze profesorilor care nu vor lua spaga si care vor corecta corect tezele de BAC. Sper ca existati!

Succes Betuel, Dana, Marius, Andrei, Alin, Esty, Alex colegul lui Marius, Alex C, Cipri C,  Camy si Timeea,  verisoarelor mele Aina si Andreea, Tibi, Lucian B (da tu esti taticule;)) ), Betty A, Nicu Z, Iosif C, Petrut C… pe masura ce imi mai aduc aminte mai completez lista. Succes bacalaureatilor…


Convorbiri cu IMGB 0102

28052009

28052009(002)

Imi amintesc de parca ar fi fost ieri.. Un costum cu 2 numere mai mari, pantofii prafuiti, ma duceam la interviu sperand sa aiba nevoie de un legator de fire.. electrician. La intrare, un steag romanesc si unul coreean. Intru, astept pe un scaun, la intrare, fara sa ma joc pe telefon, afisand o figura serioasa tuturor trecatorilor. Intr-un final, sunt chemat in biroul directorului. Ma intreaba despre scoala, despre familie, apoi legea lui Ohm, apoi un grafic unde eu trebuia sa scriu toate fortele la care era supusa o bara, … ma intreaba de engleza (ciudat)… si deodata totul ia o intorsatura si mai ciudata. Incep intrebari despre facultate, computer, cariera….Ha?!  Eu vreau sa leg fire, si ei ma intreaba de cariera?? (…) A trecut 1 an de atunci. Acum, incerc sa ma mentin la inaltimea titlului meu – inspector.

Vineri, la „Curtea Berarilor” de la ora 17:00 e ora statisticilor. Una din aceste statistici spune ca eu as fi cel mai bun blogger din IMGB. E drept ca sunt si singurul. Andrei, in urma voturilor a iesit drept cel mai dragut baiat din firma. Raluca cea mai draguta fata. Ochii Bogdanilor ( QC si TO) au fost remarcati ca fiind printre cei mai patrunzatori. O alta statistica spune despre Valentin Ghica ca ar fi unul din cei mai buni jucatori de fotbal ai IMGB-ului. Tot acolo,la « Curtea Berarilor »,  Dragos a pierdut o roata de bere in urma unui pariu pe tema sportiva.  Marian face parte din echipa de fotomodele, impreuna cu Eli, cu Raluca, Madalina si cu mine. Domnul George este fotograful nostru. Noi defilam cu noile salopete. Nu pot sa nu-l mentionez pe Adrian, care a participat la cursa nebuna de la Radio Zu.

Lucrurile incep sa se contureze la noi. In urma unui email, am reusit sa ne strangem la fotbal 40 de persoane. Speram ca in cel mai scurt timp sa putem organiza si un campionat intern de fotbal, (IMGB Gladiators League). Mai sunt in proiect campionate de sah, tenis de masa, si paint-ball; pentru ca, recunoastem, suntem multi, si vrem sa ne distram. Eu sunt optimist, si ma bucur ca incetul cu incetul, IMGB-ul se uneste.

Suntem o generatie  noua – cei mai multi nu suntem nici de 2 ani in firma – insa cred ca avem mult potential. Pe langa o munca eficienta,  o productie de calitate, cred ca putem sa ne simtim bine impreuna, sa fim prieteni, sa organizam tot felul de activitati, si de ce nu, pe langa lideri in Casting and Forgings,  sa fim compania cu cel mai bun program de Team Building din Bucuresti.

28052009(020)28052009(010)

Pentru a citi „Convorbiri cu IMGB 0101” – click aici


Horoschiop


Familie: foarte bun – Prietenie: bun  – Iubire: foarte bun – Sanatate: obisnuit – Munca: defect – Bani: catastrofa – Creativitate: bun – Noroc: foarte bun

Unul din lucrurile care m-a socat foarte mult cand am venit in Bucuresti, a fost naivitatea oamenilor. .. sau nu naivitate…mai degraba credulitatea oamenilor privitor la „ce spun astrele”. Aici, lumea nu vrea sa te cunoasca, pentru ca daca zici in ce zodie esti, deja stie totul despre tine. Eu sunt rac, si unul din caracteristicile mele generale o reprezinta dorinta mea dupa afectiune. Sunt foarte sentimental, si pun la inima tot ce aud. In general iau decizii bazat pe sentimentele mele, si nu pe ceea ce gandesc. Sunt o fire romantica. Unul din principalele mele defecte il reprezinta lipsa mea de perseverenta, de ambitie. E la ordinea zilei sa incep o treaba si sa o las neterminata, sau sa ma retrag imediat din ceva deoarece imi e frica. Tot timpul pun raul inainte si nu am incredere nici in mine, nici in ceilalti. Asta spun astrele despre mine, si cine sunt eu sa le contrazic? Prietenii care ma cunosc cel mai bine pot confirma veridicitatea astrelor. Sau nu?
Astazi
Familie – foarte bun – azi, in afara ca m-am certat cu Tibi ca n-am vrut sa-i duc hainele la spalat, nu am vorbit cu nimeni de acasa – ceea ce e foarte bine, nu?
Prieteni: – bine – nu stiu ce inseamna bun, insa, n-am avut timp nici de ei astazi pentru ca am fost foarte ocupat cu rapoartele mele de la munca…. Sau or fi rapoartele prietenii mei? oricum, ideea e ca stam bine cu prietenii azi.
Iubire – foarte bune – aici chiar nu pot contrazice – s-a nimerit perfect. Chiar ma iubeste mult bunica.. si nu numai ea.
Sanatate – obisnuit – da, in afara ca m-a durut piciorul de cand am calcat in sticla aia, totul e perfect normal,  obisnuit.
Munca – defect – pff.. chiar imi faceam griji, pentru ca astazi a fost prima zi din saptamana in care am avut de facut ceva semnificativ.. Oricum, sa muncesc…. e cam defect
Bani – catastrofa – Intr-adevar, un prieten si-a platit datoria fata de mine, si n-am decat vreo 400 de lei in portofel.
Creativitate – foarte bine – normal!! doar scriu pe blog, creez.
Noroc – foarte bine – noroc ca nu cred in noroc

Raluca, iar scriu despre tine, insa, de data asta exemplul extrem, din pacate l-ai trait pe pielea ta. Colega mea Raluca, a fost la un interviu in vederea unei angajari. A trecut cu bine de intrebarile – Cum te cheama, cati ani ai, etc… Insa, a picat la ultima si cea mai grea intrebare: Ce zodie esti? – Greseala ei fatala a fost ca s-a nascut in Octombrie, deci e „scorpion”. Managerul de Resurse Umane, cand a auzit raspunsul ei.. a sarit ca ars: Bine, poti sa pleci, nu te angajam. Eu nu m-am inteles niciodata cu scorpionii! Esti libera! ( Intamplarea nu e inspirata din fapte reale, ci chiar e un fapt real)
Si acum, ca sa fiu profesionist, trebuie sa trag o concluzie inteligenta. Nu pot sa ma gandesc la alta, decat ca – Stelele sunt facute sa-i poata arata Ion „lu’ Maria” cerul intr-o noapte romantica, si nu sa stiu daca sa o angajez sau nu pe Raluca.

PS: cred ca trebuia sa astept pana maine sa scriu in blog, pentru ca astazi stau „foarte bine” cu creativitatea, si risc sa public o catastrofa de articol. Multumesc celor care ma suportati.

Ionut Andrisan


Capitole cu minuni

Istorie. Iosif, Iov, Moise,Ilie, Elisei,… Nu stiu cati din voi cititi biblia, cati o credeti, insa mie tare mi-e draga. Are personaje chiar amuzante, si istorioare mai ceva decat in razboiul stelelor. Iov, omul pe care a pariat Dumnezeu cu Satan. Moise, omul care dupa ce o 40 de ani a condus un popor atat de incapatanat si obraznic, era sa fie omorit de Dumnezeu pentru ca se luase cu treaba si uitase sa-si taie imprejur copilul. Iosif – omul asta, din sclav, in cativa ani a ajuns prim-ministru. Ilie, se duce plin de tupeu la Ahab, cel mai rau rege al Israelului de pana atunci, si ii zice plin de curaj ca n-o sa mai ploua multa vreme din cauza idolatriei. Dupa aia fuge in desert unde, in timp ce poporul moare de foame, el sta bine mersi langa o apa, la umbra unui copac, cu pasari care-i aduc mancare, cu absolut tot ce-i trebuie, culmea, tot revoltat si suparat. Elisei, unul din preferatii mei pentru ambitia lui, ii promite Sunamitei ca peste un an va avea un copil, lucru practic imposibil in conditiile in care sotul ei depasise o oarecare varsta. Dupa cativa ani, cand copilul Sunamitei mai creste, il apuca o durere de cap si moare. Elisei, plin de curaj, merge la copil, ii atinge toiagul cu fata, si… surpriza! Nu se intampla nimic. Nici nu vreau sa ma gandesc cata frica l-a cuprins pe Elisei in momentul ala. A doua oara, se pune peste copil sa-l incalzeasca, si surpriza! Iar nimic. Ciudat e ca nu scrie nicaieri ca Dumnezeu l-ar fi trimis la copil pe Elisei, si nici nu scrie ca Dumnezeu i-ar fi zis cum sa invie copilul ala. Elisei, in ultima lui incercare se mai aseaza o data pe copil, il incalzeste, si se ridica. Incepe sa se plimbe agitat incoace si incolo prin camera pentru ca nu inviase copilul. Cred ca era putin disperat Elisei. Si cum se plimba el, incepe copilul sa stranute de cateva ori, si se ridica. Nu cred ca as vrea sa stiu ce a fost in mintea lui Elisei in momentul in care se plimba agitat prin camera, e posibil sa fi fost plin de credinta ca va invia copilul, desi ma indoiesc, e posibil sa am dreptate si sa fi fost de-a dreptul speriat ca nu-l asculta Dumnezeu. Si toata istoria asta continua, cu Iona, care se plimba cu pestele pana la Ninive ca sa-i anunte ca Dumnezeu ii nimiceste. Aia se pocaiesc, Dumnezeu nu-i mai omoara, si Iona, deprimat. Sta langa un arbust, si isi asteapta moartea. Israel pleaca la lupta sa cucereasca Ierihonul. Avea cetatea asta niste ziduri de incapeau doua autostrazi pe ele lejer. Scot Israelitii trompetele, sufla in ele, mai tipa si ei, si cad zidurile. Merge Ghedeon cu slujitorul lui in tabara adversa si reuseste sa-i faca pe dusmani sa se omoare intre ei in miez de noapte. Victime Israel – 0. Victime dusmani – toti! Biblia e plina de eroi. E plina de eroi umani plini de defecte si de esecuri. Am stat si am studiat atent fiecare din eroii astia. N-au facut nimic spectaculos, pentru ca la baza, ei doar au ascultat de Dumnezeu si au avut incredere in El. Au actionat baza pe increderea in Dumnezeu si au schimbat istoria. Acum, stau si ma intreb cu ce ma lupt eu. Am impresia ca daca reusesc sa-mi citesc cele 2 capitole din biblie pe zi si sa ma rog cele 3 minute jumatate aceaiasi rugaciune in fiecare seara sunt un mare erou. Mai merg la biserica o data sau de doua ori pe saptamana unde ma joc pe telefon 2 ore, mai vine cate un prieten la mine si ma intreaba de Dumnezeu, si atunci ii explic cat ma pricep eu ca lui Dumnezeu nu-i place muzica rock si nici manelele, ca el vrea neaparat ca fete sa poarte batic, ca esti obligat sa dai 10% din banii tai la biserica, ca n-ai voie sa iti faci prieteni „necrestini”, ca e un pacatos ordinar si ca nu trece clipa fara sa pacatuiasca, si nu merita nimic, si ca toata viata va trebui sa stea cu capul plecat in semn de smerenie, ca n-are voie sa gandeasca pentru el, ca trebuie sa faca ce ii spun batranii, ca n-are voie sa sara din traditia cultivata de atatia ani pentru care altii „si-au dat viata”, ca trebuie neaparat sa planga la biserica, si ca daca nu spune la inca cel putin 10 persoane in urmatoarele 2 saptamani ce ii zic eu acum va arde in iad. Si dupa ce ii explic toate astea, ma intreb plin de uimire de ce nu se pocaieste, ca-i tare bine la noi. Wake up people! Minunile de care ne bucuram noi is de genul: Multumesc lui Dumnezeu ca am gasit un frate care sa-mi imprumute bani ca sa-mi platesc intretinerea, multumesc lui Dumnezeu ca eram racit si dupa doar 15 zile de tratament a inceput sa-mi fie mai bine, multumesc lui Dumnezeu ca am reusit sa-i vorbesc unui coleg (tot pocait si el) despre Dumnezeu (conform regulilor de mai sus). Oare cu ce ne luptam noi, si pentru cine o facem? Uitam ca adevaratele minuni sunt oamenii iesiti din comun, si nu faptele . Isus n-a murit ca sa ne batem pe reguli, nici ca sa fim eroi daca reusim sa supravietuim! El a murit ca „oile lui sa aiba viata, si sa o aiba din belsug”, si daca nu v-ati dat seama pana acum, toate aparentele reguli, recomandarile lui Dumnezeu pentru noi sunt facute strict pentru fericirea noastra, necultivata de autosugestie. Isus ne-a facut sa traim ca niste invingatori, si chiar cand stii ca maine n-ai bani de bilet de autobuz sa ajungi la munca, sa stii sa zambesti colegului tau, fara sa i te plangi non-stop, sa stii sa oferi o mana de ajutor oricui, fara sa astepti sa fii platit inapoi, sa stii sa bati pe umar pe cel care s-a straduit atat, si in loc sa-i spui ca a dat-o in bara, sa-l incurajezi, pur si simplu sa traiesti altfel, sa nu te scoti in evidenta prin faptul ca stii sa faci mai bine decat toti, ci simplu – sa faci o diferenta prin optimism! Poate ca a venit vremea sa ne ridicam nasul din asfalt si sa privim viata mai netragica. Nu esti bun de nimic, insa avand incredere in Dumnezeu, nu doar ca poti, ci in mod sigur ai sa schimbi istoria. Din lucrurile mici cresc cele mari.

Ionut Andrisan


DvsEU

3225953506_1d1d54dfd2_b Iar aud si parca tot nu vreau sa cred: toate actiunile omului au la baza egoismul. Cam dur, insa oarecum e justificat. Ma spal pe dinti, ma imbrac bine, dau 50 de bani la crucea rosie pentru saracii din Africa, merg la biserica, raspund la telefon, imi platesc impozitele, ascult problemele oamenilor, imprumut bani, niciodata nu incalc legea, totul, si absolut totul – din EGOISM. Daca nu le fac, tot din egoism nu le fac. Nu-i greu sa gasesti egoismul ca justificare pentru orice. Cred ca daca ar fi legal egoismul, n-ar mai exista „facultatea de la jilava”, si daca ar fi ilegal, intreaga lume ar fi o „facultate”. E simplu – tot ce fac, o fac pentru ca EU sa ma simt bine, pentru ca o viata am, si pe aia trebuie sa o traiesc.

Il stiti pe Leo, nu? fratele meu cel mai mic. Acum are 9 ani, deja e adult, insa, cand era mai mic, m-a rugat sa-i „imprumut” 3 lei ca sa-si cumpere o jucarie. I-am „imprumutat” banii astia, si peste 2 zile cand a trebuit sa ma intorc in Bucuresti, inainte sa plec, a venit la mine cu 20 de bani si mi-a zis „Ionut, uite numai atat am reusit sa strang”, si imi intinde toate economiile lui. De ce zic asta? Pentru ca ma intreb daca egoismul asta sta la baza a caracterului.

Vaduva aia care a dat ultimii doi banuti la templu, apoi, cealalta vaduva din Sarepta care i-a dat ultima portie de mancare lui Ilie, copilasul ala care, dupa cum faceam si eu odata, se apuca sa stranga bani inca din ianuarie ca sa poata da o floare mamei de 8 martie, barbatul ala care a murit inghetat incercand sa scoata o fetita din apa inghetata; sau oare mama aia care si-a acoperit copilul cu trupul ei ca sa nu arda o data cu casa? Zecile de oameni care plang la inmormantarea unui om care fusese paralizat de 10 ani, sau simplul fapt ca raspunzi la telefon, fiind constient ca cele mai multe apeluri sunt pentru a ti se cere ajutorul. Daca o fapta buna o fac din acelasi egoism cu care fac fapta aia rea, de ce numim criminal omul care a ucis din egoismul de a-si salva copilul  pe un alt egoist care incerca sa ii ucida pruncul,  si sfant omul care doneaza 50 din milioanele lui de roni, bisericii, in speranta ca macar de data asta ii va asculta Dumnezeu rugaciunea si vecinul lui care l-a enervat asa tare dimineata isi va rupe gatul pe undeva… nenorocitul – enerveaza sfintii!.

Nu incerc sa justific egoismul, ci incerc sa-l fac constient ca nu va muri de singuratate niciodata, pentru ca eu cred intr-un antonim al egoismului, si ala e dragostea. Leo care refuza cateogoric sa-i cumpar inghetata cu glazura de cacao si cu aroma de capsuni, pentru ca „nu, lasa, ca n-ai bani”, sau fetita aia care-i ofera singura ei ciocolata baiatului ala cu pantalonii murdari si gauriti in genunchi, sau batranelul care nici cand doarme nu mai poate sta drept, se duce la vecinul lui si ii taie lemne pentru ca stie ca vecinul lui e singur si mai bolnav decat el. Nu vreau sa cred ca toate astea sunt facute din egoism, pentru ca nu vreau sa subordonez dragostea egoismului. Isus, multumesc ca nu egoismul a fost fondul crucii!

Ionut Andrisan

poza de Betuel Hreniuc