Tag Archives: reguli

Camasa de duminica

In dimineața asta am să vă spun un secret.

Când eram mai mic aveam un loc de liniște în care îmi puneam gândurile la un loc și le lăsam să se așeze până se făcea liniște. După ce se făcea liniște puteam să-mi încep rugăciunea liniștit. N-aveam nici un șablon, ci întotdeauna spuneam ce-mi trecea prin cap. De o mulțime de ori am tăcut. N-aveam nevoie să spun nimic, ci doar să stau acolo. Era ca un restart care mă ajuta mult să o iau de la capăt în fiecare zi. Nu că aș fi avut o viață tare grea, însă mă mai stresam cu câte o lucrare de control, cu câte o absentă nemotivată, cu câte o neînțelegere cu unul sau altul, cu câte o fată care-mi plăcea și pe care n-aveam curaj nici măcar să o salut.  Rugăciunea aia mă ajuta să trec peste toate și a doua zi să o iau de la capăt optimist și zâmbitor în sufletul meu, chiar dacă afișam încă de pe atunci o privire dezarmonizată total de cuvintele mele.

Poziția multor prieteni m-a dezorientat de multe ori. Eram forțat parcă să aleg între rugăciunea pe care o făceam în fiecare seară și comportamentul meu de multe ori ostentativ distrat. Când ești spiritual, ești serios. Nu faci miștouri, nu deranjezi pe nimeni și nu-ți faci prietenii cei mai buni pe ceilalți doi cei mai obraznici colegi din clasă. Cumințenia din zi ar trebui să fie dovada rugăciunii de seară. Nu puteam să contrazic, însă nici nu puteam să aplic lucrul ăsta.

Acum, după mai bine de 10 ani vizitez mai rar locul ăla și rugăciunea aia sinceră și naivă de atunci s-a transformat parcă într-o listă de lucruri pentru care trebuie să fiu recunoscător și o altă listă de lucruri care trebuie rezolvate. Sinceritatea n-a dispărut totuși. Recunoștința e poate mai mare, pentru că înțeleg mai bine lucrurile acum și imi pasă de oamenii și lucrurile pentru care mă rog.

Conflictul a rămas însă același. Nu se poate să împac rugăciunea de seară cu prietenii hedoniști centrați doar pe distracție. Nu se poate să fiu sincer cu Dumnezeu și să ascult Muse in loc de Smith sau Coldplay în loc de Hillsong. Nu pot amesteca lucrurile spirituale cu cele firești. Oamenii trebuie să vadă că nu mă enervez, nu-mi faci griji, că nu întorc capul după fete și că un pahar de vin e o spurcăciune pentru mine. Eu nu sunt de pe planeta asta.

Doar că fățărnicia mă dezgustă.  Problema cea mai mare nu e legată de ceea ce afișez, ci mai degrabă de ce-i cu adevărat acolo, in partea stângă sus, sub cămașa calcată pe care o îmbrac duminica la biserică.


Legea privind defecarea si mictiunea

1. Dispoziţii generale şi subiectele reglementării

Art. 1 Prezentul act reglementează procedura de defecare (termen popular – căcare)  şi micţiune (termen popular – pişare) şi are caracter normativ atât pentru populaţia de naţionalitate română, cât şi pentru cetăţenii străini sau apatrizii domiciliaţi pe teritoriul României.

2. Principiile fundamentale

Art. 2 Fiecare persoană de pe teritoriul ţării are dreptul constituţional la defecare şi micţiune ori de câte ori simte nevoia. Nici o autoritate a statului nu are dreptul de a lua acest drept subiecţilor nici temporar, nici permanent cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege special în acest sens
Art. 3 Statul se obligă să asigure defecarea şi micţiunea cu amenajarea de locuri special prevăzute în acest sens. Astfel subiecţii de drept vor putea realiza defecarea şi micţiunea în următoarele locuri: toaletele ecologice din incinta parcurilor şi de pe marginea drumurilor publice; toaletele din incinta staţiilor mari de metrou; toaletele din incinta instituţiilor publice sau private (cu aprobarea administratiei institutiei respective) sau toaletele din incinta spaţiilor comerciale ( cu aprobarea managerului spatiului comercial). Orice acţiune de defecare sau de micţiune în afara spaţiilor special prevăzute în acest sens reprezintă o infracţiune şi este pedepsită conform legii.
Art. 4 Spaţiu special prevăzut pentru defecare si micţiune reprezintă interiorul vasului de toaletă. Defecarea sau micţiunea în chiuvetă, pe colacul vasului de toaleta,  în duşuri, pe pereţi, pe podea, in scurgerile de pe podea, pe calorifere, pe uşi sau pe clanţele de la uşi  pe robinete, pe pervazurile geamurilor, în săpuniere, în recipientele cu şampon sau gel de duş, în dulapuri sau în orice ce alt loc decât în vasul de toaletă reprezintă o infracţiune şi se pedepseşte conform legii. Micţiunea se poate face în excepţie şi în pişoar
Art. 5 După acţiunea de defecare este obligatorie folosirea hârtiei igienice pentru curaţarea părţii corpului folosite în acest procedeu.  Nu este permisă folosirea degetelor, hainelor sau ale oricarui obiect. Este interzisă curăţarea parţii corpului folosită în procedeul de defecare de pereţi. În cazul în care nu există hărtie igienică, este permisă folosirea ziarelor, şerveţelelor sau ale oricaror alte hârtii. Dacă nici acestea nu există, este interzisă defecarea. Încălcarea acestor prevederi reprezintă infracţiuni grave şi se pedepsesc conform legii.
Art. 6 După acţiunea de defecare şi/sau micţiune este obligatorie tragerea apei şi apoi  curăţarea vasului de toaletă şi a colacului.  Nu este permisă lasarea urmelor de fecale sau urină. Incălcarea acestei prevederi reprezintă o contravenţie şi se pedepseşte conform legii.
Art. 7 Spălarea imediată mâinilor după procesul de micţiune şi/sau defecare este mandatorie.  Nu sunt acceptate urmatoarele scuze/motive: nu curge apă la robinet; nu sunt murdar pe mâini; m-am spălat ieri pe mâini; apa de la robinet e mai murdară decât mainile mele; „mă laaaşi?”; mă spăl când ajung acasă. În cazul în care nu curge apă la robinet, nu există robinet, curge apă murdară la robinet, nu plouă afară, nu există bazin, piscină sau lac în apropiere, nu ai o sticlă de apă la tine, este obligatorie achiziţionarea unei sticle de apă plată şi folosirea acesteia pentru curăţarea măinilor.

3.  Răspunderea juridică

Art. 8 Orice abatere de la prezenta lege se pedepseşte conform legii în vigoare, neţinându-se seama de drepturile constituţionale ale infractorului
Art. 9 Orice abateri de la Art. 3, Art. 4 şi Art. 5 sunt pedepsite cu obligarea infractorului de curăţa si remedia faptele sale, plătirea unei amenzi penale între 100 – 500 de lei şi interzicerea infractorului de a mai folosi spaţii publice special folosite pentru procesele de defecare sau micţiune.
Art. 10 Orice abateri de la Art. 6 reprezintă contravenţii şi se pedepsesc conform legii, ţinându-se seama de Art.8, infractorul fiind bătut in vederea corecţiei acestuia.
Art. 11 Orice abateri de la Art. 7 nu se pedepsesc de către instanţele competente, însă încălcarea prevederilor arată nesimţire, caracter de om jegos, lipsă de respect faţă de sine şi faţă de ceilalţi şi lipsa educaţiei. Nu este nevoie de pedeapsă din partea instanţelor statului deoarece aceştia vor fi pedepsiţi de cetăţeni prin marginalizare şi excludere din grupurile de prieteni.

4. Dispoziţii finale

Art. 12 Prezenta lege va fi publicată pe blogul https://ionutandrisan.wordpress.com şi va intra în vigoare de la data publicării acesteia.

+++

Bună ar fi o lege ca asta!


De bun simt – cu telefonul

Pentru cei care v-ati luat telefon si ati uitat ca tot orasul are, nu doar voi – cititi cateva reguli de conduita:

1. Nu-ti pune ton de apel o manea.  Nici macar un ton parodiat cu melodie de manea.  N-ai sa pari mai destept.

2.  Nu-ti mai pune potaia pe desktopul telefonului.  Locul ei e acasa, legata de pat.

3.   Cand esti la o intalnire, da macar telefonul ala pe silent daca nu vrei sa-l inchizi. !!! N-ai sa pari mai important daca iti suna telefonul. In cel mai bun caz mai nesimtit

4.  Daca esti la o intalnire, nu raspunde la telefon. Daca trebuie sa raspunzi neaparat, du-te macar in alta incapere.

5. Cand mergi cu unul ca mine pe strada, niciodata, dar niciodata nu vorbi la telefon mai mult de 2 minute! Stim toti ca esti destept si ca ai prietena, dar daca vorbesti jumatate de ora cu ea la telefon si eu ma uit ca un bou plictisit la tine cum vorbesti cu ea tot drumul, sa fii sigur ca o sa impung!

6.   Nu racni la telefon.  Nu intereseaza pe tot orasul ce vorbesti tu acolo.  Stim ca ajungi acasa in 20 de minute. Stim ca ai cumparat paine. Stim ca ai geaca aia neagra cu blana pe tine. Stim, cu toate ca nu ne intereseaza. Adu-ti aminte ca nu tii un discurs pentru toata strada, ci vorbesti cu un om la telefon.

7.  Iti dai seama ca atunci cand vorbesti la telefon degeaba dai din maini? Omul cu care vorbesti nu vede cand tu faci cerculete, indici directii sau arati amenintator cu degetul aratator. E absolut degeaba.  Valabil si cu datul din cap.

8.  Accepta ideea ca NU ai semnal in tunelele din metrou si nu mai injura de fiecare data cand ti se intrerupe convorbirea acolo.

9.  Telefonul e telefon, nu camera foto. Nu te mai du in primul rand la concert sa faci 2 poze cu telefonul alora care canta, ca oricum nu se vede nimic prin aia 2 MP si oricum deja ai 150 de poze pe hi5 la care nimeni nu se uita. Doua in plus, nu fac diferenta.

10.   Daca n-ai chef sa raspunzi la telefon, nu-l lasa sa sune 2 ore. Da-l macar pe silent, pentru ca  daca vreau sa ascult muzica imi dau drumul la ipod, nu trebuie sa-ti ascult tie soneriile alea originale cu „raspunde ba ca te ia mama dr… ”

or mai fi si altele, nu?


Amenda + bataie!

CIRCULATIE BLOCATA - METROU - DECESCare-i statia de metrou pe care o urasc cel mai mult?? Clar Unirii! Nu din cauza ca-i statia cea mai mare si mai aglomerata, ci din cauza ca oameni sunt atat de idioti incat dau vina pe Metrorex ca se fac blocaje in pasaj.  Totul bine si frumos, stau frumos la coada, si astept sa ajung la scarile rulante. Acolo mi se ridica tensiunea, si simt ca incep sa fac crize. Un bou care se grabeste, iese fugind din metrou, se tranteste in toata lumea si ajunge primul in pasaj. Acolo merge cu pasi repezi spre scarile rulante ca sa nu-l intreaca nimeni.  In spatele lui 500 de oameni. Ajunge grabit la scari, si ce face? Se pune pe partea stanga, si asteapta. Normal, baietasul din spatele lui, se pune in dreapta. Apoi in spatele lor se pun cate 2 pe o treapta, sau cate unul si o sacosa.   Cand ii vad ma enervez. Dar nu niste nervi de-aia usori; niste nervi de-aia de imi vine sa arunc cu scarile dupa ei.  Cateodata, cand mai am chef de scandal, urc pe langa ei, printre ei, si astept sa vad daca reactioneaza violent. Normal ca, bucurestenii sunt exact cum mi-am imaginat, gura mare, pumnul mic (nu ma refer doar la bucuresteni nativi, ci la locuitorii de prin zona), si nu se ia nimeni de mine daca imi vede ochii rosii.  In cel mai rau caz imi arunca o privire care cere o lamaie indesata in gat.

Solutia mea? Cate un gigant de la Scorseze care sa astepte la capatul scarilor rulante, si pe care il prinde ca stationeaza pe partea gresita, sa aplice cate un baston pe cocoasa.  Imi placea la maxim poza aia cu „interzis aruncatul gunoiului! amenda+bataie!” 

Concluzia, cand mai treceti pe la Unirii, sau pe orice scara rulanta din lumea asta,  respectati si voi singura lor regula: STATIONATI PE DREAPTA, CIRCULATI PE STANGA! Exista pe lumea asta unii oameni care nu-si propun sa intarzie la serviciu, si care au altele mai bune de facut decat sa stea jumatate de ora la coada la scara rulanta.

si asta-i doar partea cu scarile rulante..

PS: articolul asta l-am scris in avans, pentru ca in urmatoarele zile urmeaza sa traversez iar tunelul, si sunt sigur ca ma voi enerva iar.. Mai bine nu m-as enerva..

sursa poza : mediafax.ro