Tag Archives: nervi

Mult aer in plamani

N-am înţeles de ce Papa Gregorie a trecut în rândul păcatelor de moarte mânia.   Până la urmă nu-i ca şi cum te enervezi când cineva vine şi îţi dă un buchet de flori, ci te mânii când stai şi-l aştepţi de o ora pe Robert şi nu mai apare, când vine unul, iţi fură o idee şi şi-o insuşeşte, când după ce stai şi munceşti 3 zile la un proiect, profesorul te pune să-l refaci fără să se uite măcar pe el sau când guvernul (cu „g” mic ) scumpeşte iar asigurările şi taxele de prima înmatriculare.  Nu stiu dacă există mânie nejustificată.  Dacă exista, nu se cheamă mânie, se cheamă prostie.

Nu cred că problema e mânia în sine ci lucrurile la care te predispune aceasta.  Văd toată regula asta cu mânia ca fiind mai mult preventivă decât direct nocivă.  Am găsit mânie în mine, am găsit mânie în prieteni, am găsit mânie în cel mai calm personaj de film posibil (Dave – Anger Manangement) şi nu în ultimul rând am găsit mânie chiar în Dumnezeu Însuşi.   Diferenţa a făcut-o întotdeauna controlarea ei.  Dacă m-ar lovi Dumnezeu cu un fulger de fiecare dată când o iau pe arătură aş fi încărcat cu tensiune non-stop.  Dar El are răbdare.  Dacă eu aş putea trăsni pe alţii de fiecare dată când aceştia greşesc faţă de mine, ar trăsni în fiecare zi, ca eu n-am răbdare.   Câteodată mai trag câte o gură mare de aer în piept şi mai înghit în sec să nu reacţionez într-o manieră nepotrivită. Doar câteodată.  Cred că fiecare respiraţie de-a lui Dumnezeu e adâncă şi cred că înghite în sec încontinuu.  Dacă m-aş afla undeva la media moralităţii şi Dumnezeu ar avea de-a face cu 6 miliarde si jumătate de Ionuţi în fiecare zi,  aş înţelege poate că mânia lui Dumnzeu e mai blândă decât toate momentele mele de de sensibilitate şi compasiune adunate.  Probabil că dacă m-aş uita pentru o singură clipă la răbdarea pe care o are Dumnezeu cu mine, mi-aş da seama că orice justificare a oricărei mânii, cât de mică, e practic nevalidă.    Şi chiar dacă n-aş crede în Dumnezeu şi aş alege să trăiesc frumos doar pentru viaţa asta scurtă şi tumultoasă de aici, tot îmi dau seama că aş putea trage mult mai mult aer în plămânii mei decât o fac acum fără să mă coste 2 lei; şi poate-aş fi un băiat mai bun aşa.  Dar nu mă las, încă mă lupt. Vreau să fiu mai bun.

Reclame

Dar fericirea?

Nema sangeViata se transmite.. Bucuria se transmite.. Nervii se transmit.. Microbii se transmit.. Tensiunea se transmite.. Stresul se transmite.. Zambetul se  transmite.. Cascatul se transmite.. Lenea se transmite.. Curajul se transmite.. Frica se transmite… etc.. se transmite

Dar fericirea?


Amenda + bataie!

CIRCULATIE BLOCATA - METROU - DECESCare-i statia de metrou pe care o urasc cel mai mult?? Clar Unirii! Nu din cauza ca-i statia cea mai mare si mai aglomerata, ci din cauza ca oameni sunt atat de idioti incat dau vina pe Metrorex ca se fac blocaje in pasaj.  Totul bine si frumos, stau frumos la coada, si astept sa ajung la scarile rulante. Acolo mi se ridica tensiunea, si simt ca incep sa fac crize. Un bou care se grabeste, iese fugind din metrou, se tranteste in toata lumea si ajunge primul in pasaj. Acolo merge cu pasi repezi spre scarile rulante ca sa nu-l intreaca nimeni.  In spatele lui 500 de oameni. Ajunge grabit la scari, si ce face? Se pune pe partea stanga, si asteapta. Normal, baietasul din spatele lui, se pune in dreapta. Apoi in spatele lor se pun cate 2 pe o treapta, sau cate unul si o sacosa.   Cand ii vad ma enervez. Dar nu niste nervi de-aia usori; niste nervi de-aia de imi vine sa arunc cu scarile dupa ei.  Cateodata, cand mai am chef de scandal, urc pe langa ei, printre ei, si astept sa vad daca reactioneaza violent. Normal ca, bucurestenii sunt exact cum mi-am imaginat, gura mare, pumnul mic (nu ma refer doar la bucuresteni nativi, ci la locuitorii de prin zona), si nu se ia nimeni de mine daca imi vede ochii rosii.  In cel mai rau caz imi arunca o privire care cere o lamaie indesata in gat.

Solutia mea? Cate un gigant de la Scorseze care sa astepte la capatul scarilor rulante, si pe care il prinde ca stationeaza pe partea gresita, sa aplice cate un baston pe cocoasa.  Imi placea la maxim poza aia cu „interzis aruncatul gunoiului! amenda+bataie!” 

Concluzia, cand mai treceti pe la Unirii, sau pe orice scara rulanta din lumea asta,  respectati si voi singura lor regula: STATIONATI PE DREAPTA, CIRCULATI PE STANGA! Exista pe lumea asta unii oameni care nu-si propun sa intarzie la serviciu, si care au altele mai bune de facut decat sa stea jumatate de ora la coada la scara rulanta.

si asta-i doar partea cu scarile rulante..

PS: articolul asta l-am scris in avans, pentru ca in urmatoarele zile urmeaza sa traversez iar tunelul, si sunt sigur ca ma voi enerva iar.. Mai bine nu m-as enerva..

sursa poza : mediafax.ro