Tag Archives: minciuna

Evanghelia puterii

Câteodată, în încăpățânarea mea absurdă, pur și simplu nu vreau să recunosc haosul. Lumea funcționează în general pe principiul cauză-efect și atunci când lucrul ăsta e înțeles, lucrurile încep să se explice încet încet.

Matematica vieții la români e una simplă. N-o mai repet că m-am săturat de ea deja. Problema apare atunci când, deși previzibil, îmbrățișăm moduri de viață absurde care n-au cum să nu ducă la faliment, la eșec, dezamăgire și pentru cei mai romantici, la un soi de sinucidere (cel puțin la nivel de concept).Mă lupt să înțeleg cum se poate clădi o viață în jurul speranței apariției elementului salvator care să schimbe totul. În nebunia noastră avem impresia că banii sunt elementul cheie în destinul omului și de-asta trăim mereu în așteptarea lozului câștigător.

Aparența înșeală însă. Oamenii nu vor mașini de lux, vor să se mândrească cu mașini de lux. Oamenii nu vor haine scumpe, vor să defileze în haine scumpe. Oamenii nu vor să vadă Grecia. Oamenii vor să-și facă poze în Grecia și să le pună pe facebook. Corporațiile au înțeles că nu banii sunt factorul principal de motivare – ci jocul puterii. Așa că au redefinit organigramele, înlocuind sistemul clasic de white collar / blue collar, sau executive / managerial cu un sistem care să mulțumească pe toată lumea: femeia de serviciu e maintenance supervisor, caserița e sales executive, secretara e assistant manager și restul de oameni care se ocupă cu răspunsul la telefoane, completat facturi și rezolvat tickete se numesc fie business specialists, fie process manageri. Până și domnișoara aia simpatică de vinde bilete la film in afi poartă un ecuson pe care scrie training manager.

Jocul ăsta al titlurilor e una din minciunile care funcționează cel mai bine cu generația noastră, a oamenilor care nu mai sunt nevoiți să se sacrifice. Pentru că miza noastră nu mai e supraviețuirea. De supraviețuire s-au ocupat părinții noștri. Încă se ocupă. Noi suntem preocupați să devenim importanți. Trebuie să construim o lume mai bună pentru copiii noștri. Construim greșit totuși. Evanghelia puterii e o minciună. În final, fie că ești maintenance supervisor, fie că ești femeie de serviciu, aceeași mătură e unealta de lucru. Dacă ești secretară sau assistant manager, va trebui să te lupți cu același filtru de cafea și același copiator care strică foile. Iluzia relevanței, a importanței dată de titluri e una de carton.

Vasile lucrează la tipografie. Nu știu ce scrie pe cartea lui de vizită. Nici nu mă interesează. E un prieten, un om muncitor, un om serios, un om care-l caută pe Dumnezeu și de o sinceritate adeseori brutală. În multe rânduri, când mă mai pierdeam în oglinda lui Narcis, a fost acolo să mă pună cu picioarele înapoi pe pământ. Simplitatea lui mă face să-i prețuiesc prietenia.

Filip e o persoană mai publică. Are o funcție importantă în una din instituțiile mari ale statului. Citesc de multe ori în presă despre proiectele la care lucrează. Câteodată mă enerveză lucrurile pe care le citesc citesc și-i mai dau câte un telefon să cer explicații. Nu că ar trebui să se justifice mie, dar de fiecare dată își găsește răbdarea să-mi explice că ceea ce se vede la televizor nu-i ceea ce se întâmplă în realitate. Cu toate astea, ceea ce face nu mă impresionează. Pentru mine calitatea de prieten e importantă. Caracterul, seriozitatea, faptul că nu pretinde o superioritate dată de statutul pe care-l are, disponibilitatea și încrederea, astea-s lucruri care mă impresionează. Poate să ajungă prim-ministru, poate să vândă cartofi în piața Crângași, pentru mine Filip e același Filip.


Telenovela

Nesimţit, dur, fără suflet, lipsit de diplomaţie, direct, barbar, aspru, sever, neiertător, nemilos, rău sau vulgar  sunt doar câteva din titlurile pe care le-am primit de la oameni pentru un lucru pe care eu îl numesc sinceritate.

Nu ştiu dacă mi se trage din faptul că în vremea copilăriei mă uitam la telenovele unde minciuna complica lucrurile întotdeauna.  Într-adevăr, poate că dacă Armando îi spunea de la bun început lui Mujer Rosalina că a fost sărutat împotriva voinţei lui de către Muciacita Consuela, atunci Mujer Rosalina nu mai divorţa şi familia rămânea întreagă.  Însă a fost mai uşor să ascundă lucrul ăsta, pentru ca mai apoi cei care suferă cel mai mult să fie pruncii lor – Juanito şi  Maria. Bineînţeles că pruncii lor văzând la părinţi exemplul încep şi ei: Juanito se bagă într-o aventură secretă cu Carolina, care îi ascunde că de fapt ea e mătuşa lui. Când Juanito află, de supărare se căsătoreşte cu Teresa pentru bani, însă căsătoria nu durează decât până Teresa află că al ei hombre are un copil cu Carolina, copil care-i este şi verişor. Copilul (Hernandez) este trimis la o mănăstire şi se întoarce dupa 18 ani şi se îndrăgosteşte de Maria, care între timp se căsătorise cu fostul soţ al Carolinei. Maria face un copil cu  Hernandez, însă nu e sigură dacă e copilul lui sau al actualului ei soţ …. sau al portarului şi alege să ascundă soţului ei aventura, nefiind vorba de un test de paternitate la mijloc. – asta până se naşte copilul, care culmea este negru. Atunci Maria recunoaşte că avusese o aventură şi cu grădinarul.   – Aţi înţeles, da?

Partea reală a telenovelelor e că de cele mai multe ori adevărul nu rămâne ascuns.  Partea proastă a lor e că de multe ori ne dau idei – proaste bineînţeles.

Soluţia o reprezintă întotdeauna adevărul, pentru că niciodată sinceritatea nu va durea mai mult decât minciuna descoperită. Orice minciună are potenţial de telenovelă dar un reality show nu poate fi coborât niciodată la rangul de lamă pentru vene.


10 minciuni frecvente

M-am gandit sa fac o lista cu cele mai frecvente minciuni, ca tot e azi sarbatoare.

1. Mi-am uitat caietul acasa.
2.  De azi ma apuc de invatat!
3. De azi ma las de fumat!
4.  Nu mai beau niciodata!
5.  La 10 sunt acasa.
6. Am ceva treaba si nu pot.
7. A venit greu tramvaiul, metroul, etc.
8. Mi-e rau.
9.   Busy ( status ym)
10.  Te iubesc

Cred ca puteam sa fac o lista cu vreo 500, nu 10 :)) – completati voi

sursa imagine: http://i.ehow.com