Tag Archives: doctor

Poveste muritoare (I)

cu metafore proaste și evidențe neartistice

Au fost odată doi. Un om și încă ceva.  Omul era un șchiop nenorocit, însă încerca să ascundă asta cum știa mai bine.

Se întâlneau în fiecare săptămână și de fiecare dată când se vedeau, parcă piciorul omului nu mai durea așa de tare. Doar că încet încet s-a aflat despre nenorocitul de om că e șchiop și lucrurile au început să se schimbe.  Au continuat să se întâlnească în fiecare săptămână, însă nenorocitul a observat că ceva îl privea cu ochii plini de patimă. De fiecare dată când îi observa, durea. Și ceva privea piciorul lui neîincetat. Privea cu dispreț. Și pe el îl durea tot mai tare. 

Într-o săptămână, ceva i-a spus omului că știe despre piciorul lui handicapat și dacă nu-l va face sănătos, va fi exclus. Nenoricitul s-a speriat, pentru că își dorea foarte mult să continue întâlnirile. Erau singurul loc în care piciorul amorțea și durerea se alina. Așa că a încercat. Prima dată și-a pus o cârjă. Dar ceva i-a spus că nu asta e soluția, ci trebuie să se facă sănătos. A primit un ultimatum. Dacă nu va rezolva urgent problema, va fi exclus.

De disperare, omul și-a tăiat piciorul bolnav. Pur și simplu acele întâlniri erau prea importante să le piardă. Acum devenise un nenorocit ciung. 

O parte mică mică din ceva venea fără știrea întregului ceva de fiecare dată și lua omul de acasă.  Îl căra în spate și îl ducea la întâlnire.  Lucrurile păreau să se fi rezolvat. Ceva se uita la nenoricit și în sfârșit se bătea pe umăr satisfăcut că au rezolvat problema cu nenorocitul.

 Doar că, într-o zi, spre disperarea omului, partea aia mică mică din ceva a murit. Așa că nu mai avea cine să-l care să poată ajunge la întâlnire. S-a chinuit să ajungă singur. S-a târât, s-a tras de mâini, s-a agățat de tot ce a găsit pe drum pentru a ajunge la acolo.  Când a ajuns, zgâriat, obosit, cu piciorul săgetând dureri care treceau vârful capului și până în unghiile murdare de la picioare, a văzut ușa încuiată și pe ea  un bilet pe care scria așa:

„Mi s-a adus la cunoștință că ești șchiop din nou. Ultimatumul a expirat. Ești exclus.”

Cu lacrimi în ochi, fără pic de speranță, omul s-a târât din nou spre casă. Fără întâlinirile cu ceva, nenorocitul s-a zbătut, s-a chinuit, ba chiar a ajuns să-și taie și piciorul celălalt pentru a încerca să meargă pe cele două cioturi rămase. Doar că rănile s-au infectat și….  nenorocitul a murit. Singur.

În loc de cruce, i-au pus la cap o sticlă.  Pe ea au scris cu litere mari de tipar: – ȘCHIOP. NENOROCIT. CIUNG. N-a ascultat de ceva și acum e MORT.- 

____

Pentru că biserica a înțeles că e mai ușor să înfigi o cruce în pământ decât să cari un om în spate.
Doar că nici crucea nu mai e cruce.

Anunțuri

Sanatate, unde esti?

Din fericire cafelele de saptămâna trecută s-au limitat doar la două, deci n-am mai adăugat unul la viciile mele.  Acum stau cu ceaiul în faţă, de data asta nu ceai de la dozator, ci ceai la pliculeţ cu gust de iarbă şi iz de mentă şi mă gândesc cu groază la sănătatea mea din  perioada septembrie – noiembrie anul trecut, când după ce am văzut 3 doctori, după ce am făcut 2 radiografii şi am schimbat nu mai puţin de 12 feluri de pastile şi siropuri, boala şi-a făcut de cap şi nu m-a lăsat în pace. Bineînţeles că n-am fost luat în serios şi replica unui doctor m-a şocat: „astea trec de la sine după 2-3 luni, deci nu-ţi fă griji”. O spunea cu o aşa lejeritate de parcă ar fi trebuit să mă bucur că încă 1-2 luni mă voi trezi de la propria-mi tuse şi mă voi învârti în toate direcţiile în pat cu mâinile prinse de ceafă. Ultimul doctor aflase că de fapt avusesem pneumonie. N-am primit nici o zi de concediu medical, că de .. „nu se mai dă medical chiar aşa” şi pentru a mă face bine am recurs la o metodă băbească ce m-a costat 2 zile de concediu de odihnă (că doar nu mi-oi lua concediu vara) – mult ceai cu aspirine, mult timp petrecut sub pătură şi multe băi fierbinţi.  Culmea că aşa mi-a trecut.

De vreo trei zile, nu doar eu, ci cred că-i o întreagă epidemie în Bucureşti, boala a revenit cu forţe proaspete. A început acum trei nopţi când am avut cea mai groaznică noapte din viaţa mea.  Am visat iadul. Nici nu ştiu dacă era vis. Simţeam că îmi plesneşte capul de durere, iar fiecare strănut îmi dădea senzaţia că am înghiţit o cutie cu pioneze şi primesc câte un ciocan în cap. Eram îngrozit de faptul că nu mai vine dimineaţa şi atunci am realizat ce înseamnă să fii chinuit ştiind că practic nu se va termina. Am visat un ceas care stătea. Ieşisem din spaţiul ăla temporal. Era o amestecătură între boala aia din realitate şi visul ăla care îmi spunea că nu mai există timp, că nu se va termina niciodată.. A fost groaznic.  Ultimele două nopţi n-am mai visat nimic, ci m-am trezit în câteva rânduri de la propria-mi tuse. Dimineaţă l-am văzut pe Cornel cu un nou viciu: şerveţelele. La birou, George e şi el răcit. Pentru ei doi mă fac responsabil direct şi mă mustră teribil conştiinţa. Azi la zece merg la doctor. Sper să-şi dea seama doctorul că toată treaba asta se ia groaznic de repede şi să mă pună să stau închis în casă vreo 2 zile până nu mai fac şi alte victime. Dacă nu, bineînţeles că va trebui să-mi iau din nou concediu de odihnă.

M-am săturat de pioneze, de ciocane şi m-am săturat de doctori!


Ziua 1- Secretul lui Leo

Dam drumul primului articol de saptamana asta cu tema propusa – viitorul. 
 Acesta va fi sub forma unui interviu.
Leo e fratele meu cel mai mic. Are 10 ani. Ieri, a acceptat sa-i pun cateva intrebari cu privire la perspectiva lui despre viitor. Daca ati uitat cum gandeati cand erati mici, uite o varianta.

I: Salut Leo. Zi-mi o treaba. Tu ce vrei sa te faci cand cresti mare?
L: Cum ce vreau sa ma fac? Bancher, normal.
I: De ce?
L: Ca sa am multi bani.
I: Poi si ca sa ajungi bancher, ce trebuie sa faci?
L: Fac liceul, apoi o facultate. Poate vin si eu la Bucuresti. Si dupa aia, gata, sunt bancher si am o gramada de bani. Ca vreau sa-mi cumpar o casa mare. Nu tare mare, dar una mai mare asa. Si inauntru vreau sa am servitori care sa faca curatenie si mancare.
I: Si care facultati crezi tu ca sunt mai bune? Care le-ai recomanda?
L: Poi, nu alea de tamplar, sau de constructii. Cum le zice? Aia de arhitecti. Aia nu prea au bani.
I: Interesant.  Ia zi, la cati ani ai vrea sa te insori?
L: Hmm.. Pe la 23-24. Cam asa. Si vreau sa am 2 copii. Baieti amandoi.
I: Poi si o sa ai tu bani sa te insori asa repede?
L: Poi cum, daca ma fac bancher o sa am. Sau in care meserie se fac cei mai multi bani?
I: Politician cred.
L: Nu. Nu vreau presedinte. Prea multe responsabilitati. Daca nu, ma fac doctor. Asa mai ajut si eu 1-2 oameni si fac si multi bani.
I: Dar doctorii nu fac bani pana pe la 33 de ani. Ca pana atunci abia invata sa fie doctori. Avocat n-ai vrea?
L: Poi eu am sa plec in Germania. Ca acolo nu e criza si doctorii fac bani multi. Sau mai bine ma fac judecator decat avocat. Ca avocatii trebuie sa minta. Judecatorii au multi bani. Pot sa ia si 500 de milioane salariul. Ai vazut ce casa are Nicusor? Cat un palat. Mama lui e judecator. Deci, am sa ma gandesc. Ori ma fac bancher, ori ma fac judecator.
I: Dar nu te gandesti si tu sa faci ceva ce o sa-ti placa? Doar daca faci ceva ce iti place poti scoate bani si de acolo. De exemplu, esti la liceul de arta, la pictura. De ce nu te faci pictor?
L: Dar pot sa pictez si fara sa fiu pictor si sa am si bani.
I: Deci tu crezi ca in Romania se pot face bani multi? Care e secretul?
L: Da. Se pot face multi bani si in Romania, chiar daca e criza. Eu sunt sigur ca o sa am multi bani. Secretul este sa nu-ti faci griji.

Hai spuneti ca n-aveti nimic de invatat de aici..


9898

psychologistDeci, in fiecare zi raman uimit de ceea ce cautati voi pe google. De ceva vreme urmaresc cum ajungeti la mine pe blog, si chiar ma amuz :)) Pentru ca foarte multi aveti intrebari, sau anumite probleme, si de-asta apelati la google, vreau sa va respect anonimatul, si sa discutam impreuna despre ceea ce va apasa.
– „cum imi dau seama daca un inspector de resurse umane” – cand afli sa-mi spui si mie :))
– „transpiratie dragoste” – se cam leaga, asa-i? :))
– „nu vreau criza” – sper ca te-a consolat google in cazul asta ;))
– „m-am inchis in casa si nu prea ies afara” – solutia mea? lasa-mi blogul in pace si iesi afara
– „cumpar stalpi din gard de beton” – tare-s curios de ce te-a trimis google la mine :))
– „transpiratia ta imi place” – man, ai o problema cred :))
– „poezie despre ultima zi de scoala” – foaie verde stau in beci – nu mai merg la scoala-n veci – ii buna asta? ;))
– „doi ochi albastri” ma simt mandru ca mi-a recomandat ochii google ;))
– „buze ca ciresele” – inca o data, Alina multumim de simfonia iubirii; a fost raspunsul unei cautari :p
– „de unde pot sa imprumut bani in suceava” – te-a trimis google la mine.. dar.. chiar n-am banca :-??
– „cu ce sa ma imbrac in excursie in suceava” – daca esti baiat evita rozul, evita pantalonii aia care arata de parca esti „alterat in nadragi”, iar daca esti fata, important e sa te imbraci, ca-i frig acolo
– „la ce facultate sa dau pe criza asta” – important e sa faci ce-ti place. ii bine sa nu mergi la facultatea de capsuni sau de mandarine
ultima, si preferata mea: „ce ascunde flatulenta” – Flatulenta ascunde ceva ce-i mai bine sa nu iese la suprafata ca omoara pe toti. Flatulenta asta e ca un fel de bomba ecologica, care, atunci cand explodeaza, rade tot din jur pe o distanta de cativa metri. In principiu, flatulenta ascunde un gaz metan cu miros de fasole stricate. Pentru a crea o astfel de bomba, in general, oamenii de stiinta aleg sa combine – varza cu lapte, iaurt cu mere, fasole cu castraveti, cheefsi-ul, sau alte substante flatulentologene.
Sunt sigur ca google ma va recomanda in continuare ca si solutie la intrebarile voastre. Am sa incerc sa fiu cat mai prompt cu raspunsurile, pentru a fi sigur ca vom gasi raspunsuri la problemele dumneavoastra. Va multumesc pentru incredere ;))
Semnat, pentru 9898 (9595 e deja luat), Dr Ionut Andrisan

(poza preluata de pe http://www.healthsciencetechnology.wikispaces.com)