Tag Archives: distractie

O sticla de JB si o pustoaica

Am urmărit o mică dezbatere în liceu dintre profa de mate (cred) şi câţiva colegi care au început să se laude cu distracţiile din weekend.  Colegii povesteau cum s-au făcut praf, au dansat pe mese, apoi fiecare cu cate o domnişoara tanti au mers să-şi continue cheful.  După toate astea, când au ajuns acasă au vomitat restul nopţii ajungând să adoarmă cu capul pe un colac anume. Dilema profei (şi a mea) era cum poţi asocia voma cu distracţia.

Încetul cu încetul am început să înţeleg mentalitatea de om care trăieşte din weekend în weekend, în rest fiind robotizat parcă de viaţă.   Cinci zile pe săptămână îţi programezi weekendul, pentru ca apoi să-ţi aminteşti din el doar partea aia dinainte să te îmbeţi şi partea aia de mahmureală când te ţineai cu ambele mâini de cap că simţeai cum iţi exploda creierul şi te jurai pe tot ce găseai la îndemână că nu mai bei în viaţa ta.  Acum aş fi necinstit dacă aş spune că oamenii nu se simt bine în micile lor escapade din viaţă, când mai uită de şedinţe, de examene, de perechea de adidaşi găurită şi de banii datoraţi.  Ce mi se pare mie trist e că oamenii au impresia că doar aşa pot uita.

În general e greu să recunoşti că nu eşti fericit când sună decibelii, când goleşti sticlele de JB sau când îţi ies combinaţiile cu vreo puştoaică.
În general oamenii au impresia că îşi cunosc limitele şi nu exagerează cu nimic niciodată.
În general e greu să-ţi dai seama că stilul ăsta de viaţă e nociv din punct de vedere social şi mai ales emoţional. 
În general îţi dai seama de lucrurile astea când deja eşti pe jumătate distrus.

Eu nu condamn distracţia şi nu încurajez uşile încuiate pe dinăuntru şi când zic distracţie nu mă refer la un joc de şah sau să citeşti o carte bună, ci mă refer la lucruri care fac adrenalina să intre în viteza a doua măcar.  Ce mă doare e că oamenii amestecă lucrurile bune cu alea care fac rău şi rezultatele sunt depresia, relaţii rupte, copii din flori, divorţuri, familii distruse – toate pentru că la momentul potrivit în loc să ai grijă de sentimentele tale ai ales să te joci cu ele.

Reclame

Ovidiuleee.. nu te marita!!

E a doua anul asta.  Ionuţ a fost primul.  Eu i-am spus că după episodul din aprilie n-o să ne mai vedem aşa des şi n-o să mai povestim chiar atât, dar n-a vrut să mă creadă.  Recunosc că l-am văzut dându-şi interesul mai mult decât mine să păstrăm legătura şi să povestim, chiar după evenimentul din aprilie (deci recunosc că n-aveam dreptate când mă luam de el).  S-a petrecut ceva ciudat în mine atunci.  Deşi ştiam că din momentul ăla Ionut se va lasa de nebuniile care ne-au luminat copilăria, m-am bucurat pentru că l-am lăsat in grija celor mai bune mâini.

Acum se repetă povestea şi cu Ovidiu.  Mâine seară pornesc spre Suceava pentru că vreau să-i spun în faţă ce simt vizavi de ceea ce vrea să facă.  A uitat nopţile în care plecam de la el de la serviciu direct la şcoală, a uitat dansurile din jurul focului de la Voroneţ, a uitat de SS, a uitat cand ne cheltuiam alocaţiile pe napolitane economic şi seminte,  a uitat meciurile de rugby, a uitat când a aruncat Vasile cu capacul de la cola în laptopul lui când a murit personajul principal din film,  a uitat când Ionut şi-a promis că nu mai joacă rummy în viaţa lui cu noi că trişăm prea mult, a uitat când căutam să ne cumpărăm transporter 1 şi să-l tunăm… a uitat tot. Ultimele 3-4 revelioane petrecute împreună se pare că n-au făcut decât sa agraveze lucrurile.  Avem răgaz până duminică să-l recuperam. Daca nu reuşim.. se duce şi el.

Ovidiuleee..nu te măritaa!!

LATER UPDATE:  La party-ul de dinainte, Ovidiu ne-a convins prin interogatriul de vreo 3 ore la care l-am supus ca-i buna insuratoarea (pentru el).  Deci Ovidiu a avut binecuvantarea mea si a baietilor.

PS:  Surse apropiate lui Ionut (mai precis, Paula – adică nevasta) m-au convins sa  îmi retrag cuvintele vizavi de Ionut lasându-se de prostiile din copilărie!  Deci Ionut nu s-a lăsat de nimic! :))


Nunta vs Inmormantare – partea 1

Se cuvine ca intainte de orice vorba sa multumesc de urari. Nu-mi tin eu ziua de nastere, dapoi ziua de nume, insa, e dragut din partea voastra ca v-ati gandit sa-mi trimiteti o urare.  Multumesc.

Hai sa spunem intai niste cifre..  Am participat in lunga mea viata la 10-15 nunti si cred ca am depasit 100 de inmormantari  (am cantat in corul barbatesc din Suceava si eram invitati de fiecare data cand mai murea cate cineva sa cantam).     Acu, sa zic ce cred eu despre una si despre cealalta.

Nunta.  Participi la un program de biserica pe care nu-l pot generaliza ca-i diferit la fiecare nunta. Dupa program, ne intalnim la restaurantul de la subsolul blocului vecin unde se intampla urmatoarele:
Astepti afara mirii. Clar ca stai cel putin jumatate de ora, pentru ca ei trebuie sa ajunga ultimii. Dupa ce intri, iti cauti loc.  Gasesti loc. Tot timpul esti insotit de prietenul ala care cunoaste pe toata lumea de acolo, asa ca, sta 5 minute cu tine apoi te lasa amanet. Vine aperitivul. Mananci.  Intre timp lautarii s-au instalat si incep cantecele alea tipice. Pentru ca locul e ornat cu baloane, tot timpul se gaseste cineva care sa faca o gluma cica si se apuca sa sparga baloane.  Tu mananci. Pentru ca ti s-au lungi urechile de foame la program la biserica, bagi in tine aperitive cat sa te saturi. Dupa o ora vine si felul 2: ciorba. Stai la masa. Ai facut cunostiinta cu unu la fel de plictisit ca si tine.  Dupa ce se termina intrebarile alea de bun simt de genul – ce scoala faci, unde lucrezi, etc – incepi sa-ti cauti altceva de facut. Spargi un balon. Mananci ciorba.  Vezi unu la microfon care se duce sa zica bancurile alea vechi de 20 de ani care le auzi de fiecare data la fiecare nunta. Vin sarmalele. Deja nu mai poti manca. Te apuci sa joci o rama pe telefon. Vine un nene care spune ca-l cunoaste pe taica-tu. Te intreaba 10 minute de el. Ii raspunzi cu un zambet fals si te asezi inapoi la masa. Vine si friptura. Ai manca pentru ca arata bine, dar nu mai incape. Te uiti la toti cum mananca. Te intrebi cum pot manca oamenii aia atat. Scrii niste mesaje sa mai omori din plictiseala. Nu-ti raspunde nimeni la mesaj. Dupa friptura, mirii se duc la microfon unde isi spun declaratiile de dragoste. Asta e dragut. Noi ii aplaudam.  Dupa declaratii mirii cu nasul, sau stiu eu cine-i ala, incep sa mearga de la masa la masa sa colecteze cascavalul. Au plicuri si pixuri. Trebuie sa pui banii in plic de fata cu ei si tot de fata cu ei sa scrii numele pe plic. Pentru ditamai distractia care ai avut-o merita si ei vreo 100 de euro, nu? ca de.. nu te-ai mai distrat asa de ani de zile.  Vine si desertul. De obicei prajituri de-alea luate cu lada de la metro si o felie transparenta de tort.   Dupa ce se termina tortul, se strang farfuriile de pe masa. Deja stii. Asta inseamna ca trebuie sa pleci acasa. Te-a adus cineva cu masina, dar la intoarcere esti pe contul tau. Nu conteaza ca-i 2 noaptea si nu mai circula nici un autobuz si ca ai dat toti banii la plic si nu mai ai de taxi.  Te pornesti pe jos. Dupa atata distractie, mai incape una: o ora de mers pe jos.

Cam asa au aratat majoritatea nuntilor la care am fost eu. Nu toate, dar majoritatea.  N-am mai fost la o nunta de vreo 3 ani cred. De ce? Simplu. Nu-mi plac nuntile. Acelasi sablon de fiecare data, nici un pic de imaginatie.  

PS: Da, contraziceti-ma, spuneti-mi ca nu-s toate asa, ca voi ati fost la nunti de vis, de-alea cu caleasca in forma de bostan si rochie de mireasa croita de zane din fir de norisor si pulbere de stea..
PS2: Voi astia casatoriti deja stiu ati avut o nunta ca in povesti cum n-a mai avut nimeni. Pacat ca n-am fost sa vad si eu

– Va urma –


O stii.. treaba cu alcoolul

De ce? Cum de ce frate? Esti ghei?
Asta-i raspunsul care-l primesc atunci cand intreb de ce bei alcool ma? Deja stiu cateva raspunsuri, si, venite din partea mea, care nu consum, vor parea pur teoretice.
1. Beau alcool ca sa ma imbat. E fun. Cand ma imbat, rad din orice. Ma uit la asta din fata, si daca are gulerul stramb, rad de el jumate de ora.
2. Beau sa am mai mult curaj. Mergi in club, si pentru ca esti single, de fiecare data mergi acolo in speranta ca ai sa fii agatat(a), sau ai sa pui tu ochii pe cineva. Pentru ca esti ceva mai timid, ai nevoie de cateva pahare bune sa ai curaj sa te bagi in seama pe undeva. Si, crede-ma, dupa 3 shoturi, nici n-o mai intreb cum o cheama, o iau in brate din prima.. Ies cuvintele mai repede, nu mi-e frica, pur si simplu.
3. Beau alcool sa uit. Bani n-am, probleme acasa, la serviciu, nu mai stiu s-o scot la capat.. pur si simplu, vorba celor de la Cargo „stau in carciuma sa-mi inec amarul”
Nimic rau pana acum…
Am fost intrebat de foarte multe ori: Ionut, tu de ce nu bei? E ceva legat de religie? Am raspuns simplu: Nu, n-are nici o treaba cu religia!! E legat de un principiu de viata. N-am fost beat, si n-am de gand sa ma imbat niciodata. De ce?
1. Chiar daca, sunt treaz tot timpul, si nu ma distrez asa, din orice, nu ma bufneste rasul cand vad o furnica pe masa, desi mi-ar placea sa fiu asa distrat, de multe ori, aleg sa n-o fac, sa ma ambitionez, sa imi tin capul pe umeri tot timpul, sa reusesc sa ma bucur de viata in orice moment, cand am mintea 100% limpede.. Nu-mi iese tot timpul, insa, mai incerc.. 🙂
2. Curajul asta dovedit la betie niciodata nu mi-a placut. La ce bun sa agati o gagica in club, sa-i spui una alta, si a doua zi cand te trezesti, ea te suna, innebunita de cuvintele tale, si tu, nici macar nu-ti mai aduci aminte ce i-ai zis. Plus ca mai e pericolul ala… stiu baietii bine ca bautura te face sa vezi orice citez – parasuta – am incheiat citatul, o printesa. E nasol banuiesc sa te trezesti ca printesa ta perfecta de aseara, are a doua zi 160 de kg si o fata infectata de acnee, si toate ca toate, dar cand incearca sa lege 2 cuvinte, incepi sa te dai cu capul de pereti de prostia pe care ai facut-o.
3. Nu beau alcool, si nu uit.. e adevarat. Cat timp uiti? Pana te trezesti a doua zi, mai deprimat decat seara dinainte, cu o durere de cap insuportabila, gandind despre tine ca ai o viata de tot rahatul, dupa ce ca ai atatea probleme, ai ajuns si un alcoolist. Chiar esti ratat!
E fun sa te imbeti, nu zic ca nu. Te distrezi, prinzi curaj, uiti de suparari… e ca un calmant, ca o gura de aer proaspat.. pana in momentul in care ajungi sa nu te mai poti bucura fara un pahar in fata, ajungi sa nu mai legi 2 cuvinte sau sa-ti rezolvi problemele daca nu bei. Discutau ieri 2 fete, la vreo 17-18 ani in metrou. Spunea una din ele celeilalte.. „macar acum nu mai scoate cutitul.. inainte, venea beat, se uita prin casa, si daca nu gasea motiv de cearta, inventa unul.. pur si simplu, voia sa arate ca el e stapan in casa, si ca noi ceilalti suntem nimic” – vorbea de tatal ei… cealalta „asa e si la verisoara mea… matusa mea, cand vine unchi-miu beat acasa, se bate cu el, il loveste cu tigaia in cap, il incuie in camera, de frica sa nu-i faca ceva fetei” – Stiu, aia sunt barbatii aia in criza aia de la 40-50 de ani, cand te uiti in urma, vezi ca n-ai realizat nimic, te uiti inainte, vezi ca nu mai ai timp de realizat nimic, si incepi sa te razbuni pe toti pentru asta… Incepe sa-ti para rau. Probabil ca pe nevasta cu care ai acum 2 copii pe care ii bati toata ziua, ai agatat-o intr-o seara, cand erai beat, intr-un club. Ai decis sa te casatoresti, fara sa iubesti, insa aveai deja o varsta.. Si daca n-o iubesti, si ea te iubeste, asta te face s-o privesti cu si mai mare dispret, poate chiar s-o urasti. De fapt, te urasti pe tine.. si alcoolul nu face altceva decat sa scoata ura asta din tine, si s-o arunce in cei din jur…
Stiu, aia is nebuni, cazuri de exceptie ( cam ce procent din familiile din romania se confrunta cu problema asta? exceptiile astea… cam cate sunt?… cam multe, nu? ).. Si tu stii ca nu esti prost cand esti beat, si te duci acasa si te culci.. azi, maine.. dupa aia intr-o zi, inca nu te-ai trezit din betie, te ridici intr-o zi din pat, sa iei un pahar cu apa, nu gasesti unul, ca toate sunt murdare, si atunci, pentru prima data, incepi un scandal… de la un pahar murdar.. De acolo pleaca tot.. Si in momentul in care ai facut asta o data.. s-ar putea sa ajunga un mod de viata lucrurul asta… s-ar putea sa nu se intample lucrul asta… dar daca se intampla?
De ce nu beau? – Pentru ca daca bautura asta reprezinta un risc, cat de mic, foarte mic,minuscul, de a ma duce spre o viata mizerabila, de a-mi distruge relatia cu familia, atunci ma feresc, si evit cat pot lucrul asta. Vreau ca atunci cand voi avea o familie, sa fiu un sot iubitor, un tata bun pentru copiii mei, sa-mi pot face familia fericita, si astfel sa fiu si eu fericit.. Pot sa ma distrez si cu un pahar de limonada :p