Tag Archives: consiliere

Cuvinte amestecate – despre probleme

Au fost oameni la un moment dat care mi-au acordat multă încredere. Sau poate au fost doar de treabă şi n-au vrut să-mi taie aripile de entuziasm.  Au fost oameni care m-au privit cu mult scepticism şi mi-au pus beţe în roate mai tot timpul. Mulţi nu m-au suportat din cauza modului direct de a spune lucrurile. Alţii au acceptat lipsa mea de diplomaţie pentru că s-ar fi compensat cu altele. Am fost întotdeauna înconjurat de oameni şi până nu tare demult chiar credeam în prietenia de nivel zero în care încrederea era practic orbească.

Oamenii n-au capacitatea de a se schimba pe ei şi de-asta se mulţumesc cu a-i schimba pe alţii. Fiecare ştie cum ar trebui să rezolve celălalt o problemă, fiecare ştie unde greşeşte celălalt şi întotdeauna va fi cineva care să te privească în ochi şi să-ţi spună plin de sinceritate şi cu o mimica tragic de tipică: Eşti praf.  E uşor să ai impresia că ajuţi pe cineva doar ascultându-l, când de fapt problemele altora sunt ca o alimentare a impresiei de superioritate pe care o ai faţă de ceilalţi.  Adevărul e că ascultarea nu rezolvă decât pe moment o mică parte din starea pe care o produce o problemă.  Problema rămâne acolo şi starea aia de om tăcut va reveni. E uşor să dai soluţii la problemele altora, crezând că astfel ai rezolvat tu jumătate din problema lui. Cei mai mulţi din noi avem soluţii clare la problemele noastre, însă nu ne găsim avântul pentru a le pune în practică. Pe de o parte aproape că îţi vine să păstrezi anumite probleme, pentru că ştii că ălora le poţi face faţă. Nu vrei să le rezolvi de teamă că vor apărea altele şi mai mari cu care n-ai să te poţi confrunta.

Sunt momente când te simţi diferit, simţi că ceva nu e în ordine, e altfel decât ai fost învăţat să fie. În momentul ăla realizezi că viaţa ta arată frumos şi că lucrul care te incomodează este noul. E senzaţia aia de fericire, o fericire pe care n-ai mai întâlnit-o şi de care ţi-e frică.  E o fericire care mai apare din când în când, însă de obicei, până o conştientizezi se cam pierde şi iar apar lucrurile cu care să te lupţi. Şi o iei de la capăt.

Iar vin prietenii cu soluţii şi constatări, iar vin oamenii cu disponibilitatea de a te asculta şi iar te depărtezi de ei fiind conştient că trebuie să te lupţi singur pentru că vrei să fii puternic şi puternic nu înseamnă să rezolvi problemele altora ci să fii în stare să te priveşti în oglindă şi să te confrunţi cu ale tale în primul rând.

Exista două feluri de ajutor. Primul fel e genul de ajutor în care nu te limitezi la a asculta, ci după ce asculţi problema omului treci la fapte concrete în a-l ajuta şi faci din problema lui, problema ta. Genul ăsta de ajutor e în general în situaţii excepţionale. Al doilea fel de ajutor, pe care eu îl cer de mai multe ori: să laşi omul să-şi rezolve singur situaţiile. Aşa îl ajuţi să devină puternic, pur şi simplu lăsândul în pace. E greu să laşi oamenii să-şi rezolve singuri problemele. Ascultarea singură nu rezolvă mai nimic şi e rezervată oamenilor care sunt gata să facă mult mai mult de atât.

Adevărul e că-i  greu să ţii capul sus când ai un rucsac mai greu decât tine, însă dacă n-o faci, atunci eşti slab, aşa cum e restul lumii. Lupta nu se termină niciodată şi viaţa e un fel de fluctuaţie de fericiri temporare amestecate cu probleme nerezolvate, toate cu participaţia unor oameni care contează; simpla existenţă a unor oameni diminuează din gravitatea problemelor şi augumentează momentele de fericire. Nu e nevoie de mai mult.

Reclame

Saracutul de tine..

„Ionut, daca ai sti prin cate am trecut eu… prea multe pentru varsta mea.. mult prea multe”

Eu cred ca am auzit de prea multe ori propozitia asta.  Nu stiu daca e valabila doar la romani treaba asta,  insa oamenilor tare le place sa fie compatimiti.  Cand vine cineva si imi spune „ma Ionut, uite, am fost la alimentara si m-a inselat vanzatoarea cu 50 de bani.. off.. oare de ce mi se intampla toate astea??” – si incepe sa mi se planga ca viata e grea, amara, eu stiu exact ce vrea omul ala sa-i spun si ce are el nevoie de fapt sa auda.

In general, ar vrea sa ii spun: „Off.. mai.. nici nu stiu ce sa zic. Cred ca esti cel mai greu incercat om de pe planeta. Nu stiu cum rezisti, pe bune. Esti asa de puternic. Greutatile astea ale vietii parca toate s-au pus asupra ta si parca incearca sa te tina cocosat. Nu vad nici o iesire din situatie.. Ma depaseste situatia. Ne depaseste pe toti, pentru ca tu esti cel mai dezavantajat om si cu toate astea, pentru ca esti cel mai destept si cel mai frumos, ai sa reusesti sa iesi de aici. Vreau sa te fac mentorul meu. Tu ai tot timpul dreptate si tot timpul suferi de pe urma greselilor altora. Uite, eu am un cont in banca de 100k de euro pusi acolo pentru eroi. Tu esti un om care merita. Ti-i dau pe toti.  Ma aplec in fata ta..”

Nu asta vrea toata lumea sa auda cand vine si-ti spune o belea?


Cand vezi omul suparat..

Intotdeauna, dar intotdeauna cand ai cate o zi mai neplacuta trebuie sa vina un erou sa te salveze din situatie. Tu stai tacut in coltul tau, nu intrebi pe nimeni nimic, nu te bagi in discutii, ci doar stai.  La un moment dat auzi vocea aia:

1: Ce-ai ba, ce esti suparat?
2: N-am nimic.
1: Zi ba, ce-ai patit? Sau ce, n-ai incredere sa-mi zici? Ei da, ce sa-ti zic, ai fi si tu un mare smecher acum, nu mai bagi pe toata lumea in seama.
3: Lasa-l ba in pace, nu vezi ca si-asa-i batut de soarta? Il mai stresezi si tu? Zi ba, ce-ai patit, te-a lasat femeia? ha ha :))
2: /:) Vezi poate ai treaba
3: Da de ce esti asa bou si nu vrei sa zici? Sau tu nu te cobori la nivelul nostru? Ce ma, nu mai suntem noi prietenii tai?
2: N-am nimic ma.
1: Lasa-l ma, daca-i prost.. lasa-l in pace.. Vine aici cu fitze de emo. Poate vrea o lama.
3: Zi ma, iti dau o lama? ha ha
1: Ia uite ce incruntat sta.. uita-te putin la el. ha ha.. Vezi ca indata face ochii rosii si se transforma in vampir. Aveti grija ba, ca musca de gat asta – ha ha..

Exagerez? Poate putin, poate deloc. Cam astea-s metodele populare de consiliere cel mai des aplicate. Vezi omul suparat si ca un bun prieten ce esti te duci si-l enervezi mai tare.
Uite cateva lucruri de care ar trebui sa tineti cont cat de putin cand aveti de gand s-o faceti pe prietenii foarte buni atunci:
1. Cand il vezi suparat, niciodata nu-l intrebi in public ce are. Cel mai probabil n-o sa scoti nimic de la el.
2. Niciodata nu faci misto de el, mai ales de problemele lui sau de fata lui trista
3. Nu incerca sa-l „inveselesti” cu glume la care nu razi nici tu. Omul n-are nevoie de bancuri.
4. Daca vezi ca omul n-are chef sa vorbeasca, lasa-l in pace, nu-l stresa. Poate ca n-are destula incredere in tine si cand un om n-are incredere in tine, atunci in general e din vina ta, nu din a lui.
5. Daca nu esti prieten apropiat cu el, nu-l intreba de problemele de acasa, ca n-o sa-ti zica, mai bine ia-l cu vorba, discutati despre vremea de afara, poate asa il faci sa se debaraseze putin.
6. Daca omul incepe sa-ti zica din baiul lui, nu te apuca sa-i zici ca asa ai patit si tu si sa incepi sa te lauzi, ca ce a patit el e minciuna pe langa problemele tale si sa muti centrul atentiei asupra ta.
7. Incearca sa-l intelegi, sa-i intelegi punctul lui de vedere.
8. Daca e suparat ca a facut o prostie, nu-i mai adu aminte omului si nu-i reprosa ca din cauza lui s-a intamplat asta si ca asa-i trebuie.
9. In general oamenii au nevoie sa fie ascultati, asa ca, ai grija ca in cazul in care-i dai un sfat sa nu-l plictisesti 2 ore cu psihologia ta de balta si cu sfaturile lu bunica. Lasa omul sa vorbeasca. Tu, mai mult sa taci. Vorbesti putin, la urma.
10. Nu trata omul cu superioritate. Nu o fa pe doctorul care le stie pe toate. Cu toate astea, incearca sa cauti o solutie, chiar daca e una proasta. Asa vede ca iti pasa.

Daca nu esti in stare sa tii cont de TOATE lucrurile astea, cand vezi omul suparat, nu te baga in seama ca te bagi prost.


Ma doare freza

Ma uit in ochii lui, se uita in ai mei… da din umeri, si imi zice.. „nu stiu ionut.. n-am idee, tu stii mai bine” – ala e momentul in care imi pare rau ca i-am zis.  Desi sunt ceva mai introvertit, daca ma doare capul nu spun mai nimanui, cand spun, de foarte multe ori raman dezamagit de raspunsul primit.  

Nu vreau sa dau prima lectie de consiliere, pentru ca atunci v-ati crede toti mari consilieri si mari psihologi dupa ce cititi articolul.  

Daca iti spun ca ma doare gatul, si imi zici ca pe tine te doare mai tare, in mod clar n-am sa-ti mai spun niciodata.  Daca iti spun ca ma dor unghiile si imi zici, „bine, hai sa-ti zic ce-a facut vecina mea ieri”, in mod clar n-am sa-ti mai spun niciodata de unghiile mele. Cand iti spun ca ma dor adidasii, si imi zici „.. nasol.. imi pare rau.. nu stiu ce ar trebui sa faci..tu stii mai bine”  am sa-ti mai spun maxim o data, si daca imi raspunzi cu acelasi „nu stiu”, atunci n-am sa-ti mai zic niciodata de adidasii mei. Daca toata ziua imi spui ce urata e viata, si tot timpul cauti afectiune si intelegere la mine, n-am sa-ti spun niciodata cand ma doare freza.  Daca iti spun ca mi s-a indoit caietul, si tie iti pasa, si imi gasesti o solutie buna, si ma ajuti, dar a doua zi stie jumatate de oras, in mod sigur n-am sa-ti mai spun a doua oara nimic de nici un fel de caiet stramb.

Concluzia, nu mi te plange in fiecare zi, si nu o fa pe victima non-stop ca nu-mi arati decat cat esti de varza, si ca nu pot avea incredere in judecata ta, si cand iti spun ca ma doare freza – nu-mi zi ca nu stii ce sa fac, nu-mi spune despre freza ta si mai defecta, nu schimba subiectul ca si cum nu dai 2 lei pe mine si  nu spune la tot orasul despre freza mea, ca strici tot.


9898

psychologistDeci, in fiecare zi raman uimit de ceea ce cautati voi pe google. De ceva vreme urmaresc cum ajungeti la mine pe blog, si chiar ma amuz :)) Pentru ca foarte multi aveti intrebari, sau anumite probleme, si de-asta apelati la google, vreau sa va respect anonimatul, si sa discutam impreuna despre ceea ce va apasa.
– „cum imi dau seama daca un inspector de resurse umane” – cand afli sa-mi spui si mie :))
– „transpiratie dragoste” – se cam leaga, asa-i? :))
– „nu vreau criza” – sper ca te-a consolat google in cazul asta ;))
– „m-am inchis in casa si nu prea ies afara” – solutia mea? lasa-mi blogul in pace si iesi afara
– „cumpar stalpi din gard de beton” – tare-s curios de ce te-a trimis google la mine :))
– „transpiratia ta imi place” – man, ai o problema cred :))
– „poezie despre ultima zi de scoala” – foaie verde stau in beci – nu mai merg la scoala-n veci – ii buna asta? ;))
– „doi ochi albastri” ma simt mandru ca mi-a recomandat ochii google ;))
– „buze ca ciresele” – inca o data, Alina multumim de simfonia iubirii; a fost raspunsul unei cautari :p
– „de unde pot sa imprumut bani in suceava” – te-a trimis google la mine.. dar.. chiar n-am banca :-??
– „cu ce sa ma imbrac in excursie in suceava” – daca esti baiat evita rozul, evita pantalonii aia care arata de parca esti „alterat in nadragi”, iar daca esti fata, important e sa te imbraci, ca-i frig acolo
– „la ce facultate sa dau pe criza asta” – important e sa faci ce-ti place. ii bine sa nu mergi la facultatea de capsuni sau de mandarine
ultima, si preferata mea: „ce ascunde flatulenta” – Flatulenta ascunde ceva ce-i mai bine sa nu iese la suprafata ca omoara pe toti. Flatulenta asta e ca un fel de bomba ecologica, care, atunci cand explodeaza, rade tot din jur pe o distanta de cativa metri. In principiu, flatulenta ascunde un gaz metan cu miros de fasole stricate. Pentru a crea o astfel de bomba, in general, oamenii de stiinta aleg sa combine – varza cu lapte, iaurt cu mere, fasole cu castraveti, cheefsi-ul, sau alte substante flatulentologene.
Sunt sigur ca google ma va recomanda in continuare ca si solutie la intrebarile voastre. Am sa incerc sa fiu cat mai prompt cu raspunsurile, pentru a fi sigur ca vom gasi raspunsuri la problemele dumneavoastra. Va multumesc pentru incredere ;))
Semnat, pentru 9898 (9595 e deja luat), Dr Ionut Andrisan

(poza preluata de pe http://www.healthsciencetechnology.wikispaces.com)