Tag Archives: blog

Doamne-ajuta!

Aproape că îmi vine să râd când îmi amintesc.  Ieri aveam de plătit o taxă exorbitantă: 5 lei.  M-am dus la CEC şi m-a trimis de acolo la un CEC din sectorul meu. De la CEC m-au trimis la Poştă.  De la Poştă m-au trimis la Administraţia Financiară. De la Administraţia Financiară m-au trimis la Trezonerie. De la Trezonerie m-au trimis la Taxe si Impozite.  Când am ajuns la Taxe şi Impozite, dupa 15 minute de stat la coadă,  tanti de acolo mi-a spus să merg la alt sediu că nu-s în baza lor de date.   Încercând să îmi menţin calmul, i-am explicat doamnei de acolo că nu mă duc nicăieri şi ca n-are decât să mă înregistreze şi în baza lor de date.  După ce a început procedurile de înregistrare, s-a blocat sistemul.  Am aşteptat 45 de minute să vină o tanti de la 3 metri distanţă să-i explice doamnei cum se deblochează sistemul ăla.  Nu dau vina pe nimeni, că o oarecare vină o aveam şi eu pentru că nu m-am interesat dinainte să plec de acasă unde se platesc ăia 5 lei.

Am dat 5 examene; mai am încă 15 (cel puţin) sesiunea asta.  Nu mă întrebaţi de ce stau încruntat, nu mă întrebaţi ce-am făcut la examene.  Încerc să împac şi serviciul şi proiectele şi examenele şi pe voi şi pe mine.  Nu mă întrebaţi cum, că nici nu ştiu şi nici nu-s singurul.  Mai sunt încă 1M de studenţi în sesiune.

Deci – Doamne-ajută!

Reclame

O veste buna

Voiam sa scriu despre nenea de ieri care povestea oarecum dezamagit ca i-au taiat patronii de la firma lui 1/3 din salariu, dar care totusi isi pastra o oarecare multumire pentru ca inca are un serviciu.  Ramasese singurul din echipa lui care nu fusese dat afara.   E un caz clasic in care singura multumire e ca se putea si mai rau.  Ma gandeam azi ca parca numai lucruri urate se intampla in jur.  In toate difuzoarele se aud numai vesti de genul – scumpiri, disponibilizari, reduceri salariale, sinucideri, crime, catastrofe naturale, atentate, etc. M-am cam saturat.

Am o idee de un mic proiect.  Un blog nou, insa unul diferit. Un blog care in mod sigur n-ar atrage mii de vizite pentru ca ar fi un blog din care ar lipsi complet senzationalul.  Ma gandeam, cum ar arata un blog in care sa fie selectate si promovate doar lucrurile bune care se intampla?  Asa mi-as dori sa pot citi zilnic un blog in care sa fie stiri de genul – ieri 10 persoane si-au gasit serviciu, astazi un barbat a dus un buchet de flori sotiei lui, copilul vecinei mele s-a nascut fara probleme si sanatos.

Stiu, suna banal, suna ireal, insa m-am saturat sa respir jegul promovat de dejectiile de la ora 5, de ghena aia numit -ziar –   si nu mai vreau sa stiu fiecare topor infipt in capul vreunei babe in nu stiu ce sat.

Vreau sa ma bucur pentru altii. Vreau sa se bucure altii pentru mine. Vreau o veste buna.

PS:  desi e ora 11:30, astazi n-am gasit nimic in presa despre vreo scumpire sau despre vreo noua taxa.   (daca voi ati gasit, nu vreau sa stiu! )


Weekenduri de capitala

Cand le spun ca mie imi place in Bucuresti, ei imi zic ca am luat-o razna.   Pentru ei Bucurestiul inseamna aglomeratie, nebunie, poluare, galagie, in mare inseamna ceva de cosmar (pentru un pensionar zic eu).

Cum sa nu-ti placa in Bucuresti cand vine si cate un weekend ca asta care incepe vineri seara cu party-ul de la Roblogfest.  Sambata la amiaza, meciul de rugby dintre Romania si Spania, sambata seara specatolul de iluzionism al lui  Vlad Grigorescu. Printre astea nu mai punem la socoteala ca vineri e ziua lui Bogdan IT si sambata ziua lui Alex.   Cum sa nu-ti placa in Bucuresti cand aici ai ce face in weekenduri si alte lucruri in afara de vazut telenovela de la ora 1 amiaza, aia de la 4, iar seara de mers la magazinul de dupa colt, de cumparat o punga de seminte pentru telenovela de ora 9.

De luni in exact 2 saptamani (adica pe 12 aprilie 2010), la Sala Palatului va fi un concert pe care iubitorii de rock si muzica clasica n-ar trebui sa-l rateze.  Cred ca stiti toti de Mozart Rocks.   Pentru mine asta e unul din cele mai faine concerte anuale din Bucuresti.   Biletele costa intre 40-100 de lei, dar fac toti banii.

PS: Cu cine ma intalnesc si la ce eveniment? Hai, ridicati doua dejte sus.


100.000 bre!

Clar ca mai stiti articolul ala in care ma laudam ca am 10000 de vizite, nu?

Zicea Gabi ca ne auzim cand fac 100.000 de vizite. Nu l-am crezut, dar uite ca avea dreptate, am indeplinit cele 5 zerouri.    Deci, dragi tovarasi, tin sa va multumesc inca o data pentru ca cititi, comentati, ma inspirati si bagati la cap ce scriu.    Multumesc colegi, prieteni, bloggeri si oricine mai trece pe aici.

PS: Multumesc in special cititorului meu fidel din Insula Barbatilor (Isle of  Men). Cu tine chiar as vrea sa ma intalnesc.

PS2: Vizitatorul cu numarul 100.000 sa ridice doua dejte sa-i dau un premiu


PS – Roblogfest

Ati vazut bannerul cu Roblogfest? – in partea dreapta. RBF e cel mai mare eveniment al blogosferei din Romania unde se premiaza blogurile mai relevante.  Daca va place ceea ce scriu  dati click pe banner, lasati acolo 2-3 date care vi le cer ei sa va activeze un cont, apoi click on me – categoria – cel mai popular blog – 244.   (pana aici e pe bune). 

(de aici incolo nu mai e pe bune)
Da mai departe acest mesaj tuturor prietenilor tai daca vrei sa se instaureze pacea in lume, sa fii bogat, fericit, daca vrei sa castigi la loto, sa ai o nevasta sau un barbat frumos si destept si bogat,  sa fii sanatos si sa traiesti 100 de ani, etc.  Daca trimiti acest mesaj in urmatoarele 2 minute la cel putin 1000 de prieteni, atunci pana maine la ora 3 noaptea ti se va indeplini o dorinta. Daca nu trimiti, inseamna ca nu esti prieten adevarat, ca vine ciuma, ca rupi acest lant al pacii, etc.   scz d mass.. l-am primit ji yo.


Cu moaca 9

Da, am vazut si eu.  Am schimbat tema blogului. Stiu, e mai buna asta, sau cel putin e mai noua. Am reusit cu ajutorul lui Marius sa setez sa-mi apara doar 10 articole pe pagina, si nu 200 ca inainte. Deci sper sa se incarce mai repede acum.  Mai am de lucrat la un header, unde contez pe ajutorul lui Alex si al lui Betuel (cu el inca n-am vorbit). Apoi trebuie sa gasesc o solutie mai buna de aranjare a sidebarului si termin si cu noua moaca a blogului. Deocamdata scuzati aspectul de santier de aici.  

Si da, stiu, au disparut multe multe linkuri din front page. S-au dus in pagina cu parteneri.   Stiu ca pe voi nu va interesa faptul ca va tin in blogroll, ci mai degraba faptul ca eu va citesc. Si n-am scos blogurile din reader, asa ca puteti dormi linistiti si noaptea asta.

Revenind, arata mai bine blogul, sau m-am chinuit de pomana?


De ce dimineata?

Eu incerc dimineata. De la 8. Primul lucru pe care-l fac dupa ce citesc ceva e sa-mi verific mailurile si sa apas pe „Add new post”. In general imi ia cam o ora pana sa-mi vina ideea.  Incep sa-mi fac treburile pe la birou, gandindu-ma. Nu-i grea ideea. E greu sa pun ideea in lumina pe care o vreau.  

De ce dimineata? – am mintea limpede, sunt odihnit. Sunt mai logic dimineata. Seara, desi am mai multe idei risc sa scriu manat de instinct, sentimente, starea interioara, sa fiu influentat de starea fizica. Intelectul e ceva mai obosit seara.  Stii, cand esti obosit, lipsit de energie ai tendinta sa scrii mai pesimist. Eu prefer dimineata, chiar daca stau o ora sa-mi pun gandurile in ordine.

De ce dimineata? – pentru ca cei mai multi cititori ma citesc dimineata intre 9 si 11:30.  De ce? E ca ziarul de la cafeaua de dimineata.  E un articol care sa te ajute sa te relaxezi inainte sa te apuci de munca.  E ceva ce sa citesti cand iei o pauza intre sarcini.  Seara oamenii n-au chef sa citeasca. N-au chef sa gandeasca. N-au chef sa spuna o opinie, sa dea un feedback. 

De ce dimineata? – colegii ma citesc. (Salut baieti! – si fete) – de la ei probabil primesc cel mai puternic feedback. In general in pauza de masa de la 12. Pana la 12 trebuie sa scriu daca vreau un feedback sincer pentru articolul respectiv. Ei nu-mi zic „foarte tare”. Ei ma intreaba. „Ce-i cu tine Ionut? N-ai avut inspiratie? Varza azi.”  Ei imi spun ” Da Ionut, azi a fost misto articolul. Ai vazut ce comentariu am lasat?”  – Criticii mei – constructivi.  

De ce dimineata? – am o zi in care sa mai meditez, sa revin asupra a ce am scris. Un articol pentru mine e deschis schimbarii pentru toata ziua.  Foarte des il modific peste o ora, peste 2, peste 5 ore.  Modific exprimarea, modific nuanta, modific concluzia.  Daca l-as scrie seara, ar fi noaptea aia in care as dormi si in care m-as rupe de articol. Seara se inchide articolul. A doua zi e ziua pentru alt articol, alta idee.

Deja mi-am format o oarecare rutina. In fiecare dimineata stiu ca trebuie sa scriu. E un antrenament si o provocare pentru mine. Provocare sa-mi pun gandurile in ordine, sa-mi scot ideile mai importante la inaintare.  Vreau sa incep ziua facand ceva ce imi place.. Si imi place sa scriu.

Nu-i regula ce-am scris eu. Asa sunt eu si asa procedez EU.  Aveti alte variante?

PS: multumesc Gabi pentru ideea de articol.