Ambitii copilăreşti ale unor persoane care au impresia că lucrurile astea îi vor scoate dintr-un anonimat indus de tipic, creându-le o falsă impresie a unei identităţi separate, a unei diferenţieri sociale pe baza unui obicei artificial şi forţat de o simplă şi singură apreciere venită într-un moment de instabilitate self-imagistică conturând un alter ego mai acceptat şi mai integrat social decât realitatea personală, toate ducând la personificarea ambientală şi negarea adevăratei identităţi, apelând la consimilititudini cu vechiul ego pentru o metamorfozare parţială şi sperat semi-permanentă, încercând o revenire evolutivă asupra originalităţii primare direct proporţională cu nivelul de integrare socială reuşit.
gen:
El e băiatul care îşi lasă unghia de la degetul mic să crească mai mult. Spui că-i o vrajitoare, însă fără unghia aia nu s-ar mai remarca cu absolut nimic.
Şi-a lăsat, mustaţă ondulată. Îi stă total aiurea, dar el e ăla cu mustaţă.
Ea e fata care nu se piaptănă niciodată. Ea are un păr mai special, alergic la pieptene probabil. Dacă s-ar îngriji, atunci n-ar mai fi ea.
etc.
Bleah.. juvenilitate