Category Archives: se intampla!

Drumul crucii

(…)      In preajma Sarbatorilor de Pasti (acum 10 ani) eram la Bucuresti la o expozitie de ceramica. Cu cat se apropiau sarbatorile se accelera ritmul alergarii cumparatorilor. Oferte de tot felul iti furau ochii. M-am oprit o clipa si gandul care mi-a venit a fost daca asta e tot ce facem noi cand vin Pastele. Cum am reactiona daca L-am vedea pe Iisus Hristos purtandu-si crucea chiar pe strazile noastre? (…)

Ca raspuns am fost inspirat cu/de o imagine, pe care o vedeam foarte clar in mintea mea: se contura puternic imaginea lui Iisus ducandu-Si crucea, inconjurat de soldati pe strazile asfaltate. Pentru moment am vazut o frantura din agonia Lui transpusa in zilele noastre. Am fost provocat atunci sa fac tot ce pot, pentru ca aceasta aducere aminte sa reapara/renasca in zilele noastre in memoria omului modern. (sa aiba loc.) (…)    
 
 

Vineri, 13 mai 2012, pe Lipscani, in spatele BNR, Bucuresti. Un moment artistic cu Maia Morgenstern. Gratuit si recomandat. 🙂
Share it.


Concert de Craciun – Cristian Cazacu

Iulian si Gabi s-au gandit sa ne faca o surpriza frumoasa de Craciun anul ăsta și l-au chemat în București pe omul care a lăsat Penielul cu mandibulele până în pământ de la prima lui piesă.
Cristian Cazacu va cânta luni de la 19:00 într-un cadru mai intim, „ca de la prieteni pentru prieteni” la Home Matache (în zona Piața Matache – cum intrati pe strada perpendiculara cu Iulia Hasdeu, faceti prima la stanga, în capăt)

Intrarea va fi 10 lei.

Găsiți detalii la Gabi și pe facebook.


Oratoriul „Messiah”

Două ore de Handel vor demonstra că muzica nu se ascultă… se trăieşte.

Am să vă fac cu mâna de pe ultimul rând de la bass.

Luaţi-vă prietenii cu voi.

See you there!

 

 

PS: Mulţumesc celor ce n-aţi ascultat


O sacosa in dar

Nu mai e nici măcar amuzant să tot primeşti mailuri şi massuri cu copii bolnavi de cancer care au semnat tot felul de înţelegeri cu Yahoo şi AOL.  Astea au venit odată cu messengerul aşa cum au venit gândacii de colorado odată cu cartofii.  Ce-i urât în toate mesajele astea nu-i deranjul creat, ci faptul că mai degrabă creează o atitudine de respingere şi faţă de cazurile reale de genul ăsta, omorând sensibilitatea oamenilor, gravitatea situaţiilor fiind mascată de ridicolul mod de promovare al mesajului.

Bianca n-are contract nici cu AOL şi nici cu Yahoo.  Ea are 5 luni şi i s-a descoperit o tumoră la coloana vertebrală.  Şansa ei de a merge se măsoară în bani – aproximativ 54.000 de euro.
Mădălina a iniţiat un proiect prin care ajută copiii bolnavi – proiectul „O sacoşă în dar”.  Ea a confecţionat şi confecţionează nişte sacoşe foarte drăguţe pe care le vinde, iar banii pe care-i primeşte pe ele merg mai departe către Bianca.  Preţul unei sacoşe este de 15 lei şi şi-ar merita banii din plin chiar dacă n-ar avea un scop caritabil.
Scopul articolului nu e de a crea un mesaj care sa fie dat mai departe pe toate sursele posibile la toţi prietenii şi toată lista de messenger, facebook şi twitter ci de a va provoca pe voi, cititorii mei sa contribuiţi practic la acest proiect.  Vorbim prea mult şi facem prea puţin.  15 lei e o suma infimă.

puteti da comandă la osacosaindar [at ]gmail.com ( când scrieți mailul nu puneți [at], ci puneti @ – aici l-am scris asa pentru spam protection)

detalii gasiti pe:  http://biancasimu.cabanova.com şi pe http://facebook.com/osacosaindar
Dacă vă e mai comod puteţi lua legatura direct  şi cu mine pentru a cumpăra.

Later updatePe 17 februarie de la orele 23:00, în TRIBUTE,  Bodo si prietenii vor canta pentru Bianca! Toţi banii stranşi vor merge direct către contul Biancăi.   Bilete puteţi lua direct de la intrare.


Concertul povestilor copilariei

Mai multe detalii pe: http://pasicatreviata.ro/2010/12/concertul-povestilor-copilariei/


Ovidiuleee.. nu te marita!!

E a doua anul asta.  Ionuţ a fost primul.  Eu i-am spus că după episodul din aprilie n-o să ne mai vedem aşa des şi n-o să mai povestim chiar atât, dar n-a vrut să mă creadă.  Recunosc că l-am văzut dându-şi interesul mai mult decât mine să păstrăm legătura şi să povestim, chiar după evenimentul din aprilie (deci recunosc că n-aveam dreptate când mă luam de el).  S-a petrecut ceva ciudat în mine atunci.  Deşi ştiam că din momentul ăla Ionut se va lasa de nebuniile care ne-au luminat copilăria, m-am bucurat pentru că l-am lăsat in grija celor mai bune mâini.

Acum se repetă povestea şi cu Ovidiu.  Mâine seară pornesc spre Suceava pentru că vreau să-i spun în faţă ce simt vizavi de ceea ce vrea să facă.  A uitat nopţile în care plecam de la el de la serviciu direct la şcoală, a uitat dansurile din jurul focului de la Voroneţ, a uitat de SS, a uitat cand ne cheltuiam alocaţiile pe napolitane economic şi seminte,  a uitat meciurile de rugby, a uitat când a aruncat Vasile cu capacul de la cola în laptopul lui când a murit personajul principal din film,  a uitat când Ionut şi-a promis că nu mai joacă rummy în viaţa lui cu noi că trişăm prea mult, a uitat când căutam să ne cumpărăm transporter 1 şi să-l tunăm… a uitat tot. Ultimele 3-4 revelioane petrecute împreună se pare că n-au făcut decât sa agraveze lucrurile.  Avem răgaz până duminică să-l recuperam. Daca nu reuşim.. se duce şi el.

Ovidiuleee..nu te măritaa!!

LATER UPDATE:  La party-ul de dinainte, Ovidiu ne-a convins prin interogatriul de vreo 3 ore la care l-am supus ca-i buna insuratoarea (pentru el).  Deci Ovidiu a avut binecuvantarea mea si a baietilor.

PS:  Surse apropiate lui Ionut (mai precis, Paula – adică nevasta) m-au convins sa  îmi retrag cuvintele vizavi de Ionut lasându-se de prostiile din copilărie!  Deci Ionut nu s-a lăsat de nimic! :))


Vacanta din planul 3

E oficial. Astazi la ora 16:15 fix imi incep concediul.

Nici anul asta nu merg in Dubai pentru ca am auzit ca acolo n-ai voie cu pantaloni scurti si nici in Bora Bora nu merg pentru ca pe avion incolo da orez de mancare si nu-s fan. Si pentru ca planurile 1 si 2 au sarit din schema, apelez la planul 3.

Ovidiu e in tara vara asta si bineinteles ca imi fac vacanta in mare parte cu el. Daca inainte o abuream cateva ore in fiecare zi, de cand el a ales calea jazzului ( student in Viena la cons) si eu calea cea dreapta (student la drept in capitala) abia apucam sa ne vedem o data in an.    In fine, gata cu telenovelele.

Ovidiu a ajuns azi dimineata in Bucuresti. Stam pe aici sa ne cheltuim banii, nu stiu cat, apoi de aici mergem sa facem turism rural la Iulica la ferma.  Dupa ce stam acolo si calarim tauri, facem baie in iazul de la ferma, mulgem vaci, dam la coasa, ne trezim la 6 in fiecare zi, inlocuim apa cu pepenii, mancam mancare adevarata si iesim pe faleza cu tractorul si combina, pornim incet spre tara de mlastina.  In Suceava nu stiu exact ce vom face. Probabil vreo 2 zile stam la studio la Daniel si cantam pana ne curge sange din nas. De la studio, ne pregatim sa facem cateva zile la Voronet cu gasca.  Dupa ce ne intoxicam cateva zile cu mici, ne dam cu pe cablu, facem un paintball, si bineinteles baie in piscina vecinilor, ne intoarcem si ca sa ne revenim, dormim o zi pe canapelele din mall. Bineinteles ca imi voi face timp pentru o excursie cu tico in falticeni cu Marius sa mancam covrigi cu cola si sa clanxonam fete oamenii care nu traverseaza pe trecere.  Cateva zile am sa-mi rezerv pentru a o petrece cu prietenii din Elvetia care vin la noi in perioada aia.  Vom merge cu ei la niste orfelinate, probabil in niste zone afectate din inundatii, insa asta nu inseamna ca n-o sa ne distram si cu ei.  Apoi, in ultima parte a concediului astept sa vina in Suceava Cornel, Dani, Matei si Cosmin probabil.  Dupa ce ii duc sa se inchine la broaste moaste, ca vor si ei sa vada cum arata manastirile de pe aici, merg si cu ei la principala atractie turistica din Suceava – Iulius Mall, apoi, dupa ce ne terminam toti banii, pornim usurel inapoi spre capitala.  Pentru ca vom fi cu masina, pobabil vom mai face cateva popasuri pe drum sa mai vedem si noi marile metropole gen Barlad.

Cam asa arata urmatoarele 2 saptamani la mine si bineinteles, daca va aflati prin Galati in urmatoarele 3-4 zile, sau in Suceava in urmatoarele restul de zile si vreti sa discutam despre incalizirea globala si despre pacea in lume puteti sa ma sunati pe aceleasi numere de telefon pe care le am de cand eram mic.

PS:  daca vreti sa ma enervati, puteti sa-mi spuneti si anul asta, de fiecare data cand ne vedem ca-s gras ca m-am maturizat.