Reverse

Publicat pe Actualizat pe

Era un băiat care a crescut pe la periferii și care a trebui să-și poarte singur de grijă încă de mic copil. Ai lui nu mai erau prin preajmă, așa că la început mergea prin vecini și făcea cumpărături pentru ei, le mătura aleile, făcea orice era nevoie pentru o farfurie cu mâncare. Nevoia l-a învățat să fie și constructor, și grădinar, și vânzător, însă ceea ce-i plăcea lui cel mai mult și lucrul în care punea cea mai mare pasiune era – electronica. De fiecare dată când se defecta câte-un casetofon, câte-un televizor, își băga degetele și nu se lăsa până nu-i dădea de capăt.  A început să fie tot mai căutat, așa că cineva i-a pus la dispoziție un mic garaj în care să poată lucra și dormi. A devenit atât de bun, încât în scurt timp a fost nevoie să închirieze un garaj mai mare, să angajeze 2-3, apoi 10-15 persoane cu care să lucreze.  A ajuns să înființeze nu știu ce mare firmă de electronice și a inventat nu știu ce chestie care a revoluționat toată industria electronicii, de mă mir că n-a luat premiul Nobel. Acum are o tonă de milioane de dolari și conduce nu știu ce mașină.

Asta-i povestea clasică motivațională. Un om mic, în care s-ar putea regăsi oricine, un om care a investit pasiune și într-un final a ajuns o legendă care a salvat Africa din sărăcie, a adus pacea în lume și acum trăiește bine mersi într-o vila cu 5 garaje.

Ai auzit povestea, ai căpătat 50 de grame de încredere de sine și spui că gata, te gândești la o afacere. Îi dai drumul și în 5 ani o să ai mai mulți bani decât a făcut Walter White din amfetamină. O să-ți plătești toate taxele, o să ajuți pe toată lumea, o să fii aclamat și toata lumea te va venera.
După o săptămână te trântești enervat pe scaun pentru că ai vrea să faci bani doar dându-ți cu părerea, că de.. peste 5 ani o să fii un mic bulibașă, nu pui tu mâna pe lopată. Și adevărul e că nu poți. Nu, nu poți să-ți depășești condiția de angajat, nu poți să-ți depășești rutina, pentru că nu poți să-ți asumi responsabilitate, riscuri, nu-ți deschide nimeni nici o ușă și rămâi blocat. Nu poți să faci bani dacă n-ai bani, nu poți să muncești pe degeaba și nu poți să crezi în poveștile altora. La ei au fost alte vremuri, alte oportunități, noroc și susținere.  N-a fost vorba despre muncă, n-a fost vorba despre o viziune, n-a fost vorba despre risc. A fost pură șansă; șansă pe care tu n-o ai.  Așa că uită-te bine la ce oră e setată alarma de la ceas pentru că va suna la aceiași oră pentru următorii 30 de ani.  Pentru că tu nu poți!

Asta e. 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s