Cuvinte amestecate – despre probleme

Au fost oameni la un moment dat care mi-au acordat multă încredere. Sau poate au fost doar de treabă şi n-au vrut să-mi taie aripile de entuziasm.  Au fost oameni care m-au privit cu mult scepticism şi mi-au pus beţe în roate mai tot timpul. Mulţi nu m-au suportat din cauza modului direct de a spune lucrurile. Alţii au acceptat lipsa mea de diplomaţie pentru că s-ar fi compensat cu altele. Am fost întotdeauna înconjurat de oameni şi până nu tare demult chiar credeam în prietenia de nivel zero în care încrederea era practic orbească.

Oamenii n-au capacitatea de a se schimba pe ei şi de-asta se mulţumesc cu a-i schimba pe alţii. Fiecare ştie cum ar trebui să rezolve celălalt o problemă, fiecare ştie unde greşeşte celălalt şi întotdeauna va fi cineva care să te privească în ochi şi să-ţi spună plin de sinceritate şi cu o mimica tragic de tipică: Eşti praf.  E uşor să ai impresia că ajuţi pe cineva doar ascultându-l, când de fapt problemele altora sunt ca o alimentare a impresiei de superioritate pe care o ai faţă de ceilalţi.  Adevărul e că ascultarea nu rezolvă decât pe moment o mică parte din starea pe care o produce o problemă.  Problema rămâne acolo şi starea aia de om tăcut va reveni. E uşor să dai soluţii la problemele altora, crezând că astfel ai rezolvat tu jumătate din problema lui. Cei mai mulţi din noi avem soluţii clare la problemele noastre, însă nu ne găsim avântul pentru a le pune în practică. Pe de o parte aproape că îţi vine să păstrezi anumite probleme, pentru că ştii că ălora le poţi face faţă. Nu vrei să le rezolvi de teamă că vor apărea altele şi mai mari cu care n-ai să te poţi confrunta.

Sunt momente când te simţi diferit, simţi că ceva nu e în ordine, e altfel decât ai fost învăţat să fie. În momentul ăla realizezi că viaţa ta arată frumos şi că lucrul care te incomodează este noul. E senzaţia aia de fericire, o fericire pe care n-ai mai întâlnit-o şi de care ţi-e frică.  E o fericire care mai apare din când în când, însă de obicei, până o conştientizezi se cam pierde şi iar apar lucrurile cu care să te lupţi. Şi o iei de la capăt.

Iar vin prietenii cu soluţii şi constatări, iar vin oamenii cu disponibilitatea de a te asculta şi iar te depărtezi de ei fiind conştient că trebuie să te lupţi singur pentru că vrei să fii puternic şi puternic nu înseamnă să rezolvi problemele altora ci să fii în stare să te priveşti în oglindă şi să te confrunţi cu ale tale în primul rând.

Exista două feluri de ajutor. Primul fel e genul de ajutor în care nu te limitezi la a asculta, ci după ce asculţi problema omului treci la fapte concrete în a-l ajuta şi faci din problema lui, problema ta. Genul ăsta de ajutor e în general în situaţii excepţionale. Al doilea fel de ajutor, pe care eu îl cer de mai multe ori: să laşi omul să-şi rezolve singur situaţiile. Aşa îl ajuţi să devină puternic, pur şi simplu lăsândul în pace. E greu să laşi oamenii să-şi rezolve singuri problemele. Ascultarea singură nu rezolvă mai nimic şi e rezervată oamenilor care sunt gata să facă mult mai mult de atât.

Adevărul e că-i  greu să ţii capul sus când ai un rucsac mai greu decât tine, însă dacă n-o faci, atunci eşti slab, aşa cum e restul lumii. Lupta nu se termină niciodată şi viaţa e un fel de fluctuaţie de fericiri temporare amestecate cu probleme nerezolvate, toate cu participaţia unor oameni care contează; simpla existenţă a unor oameni diminuează din gravitatea problemelor şi augumentează momentele de fericire. Nu e nevoie de mai mult.


3 responses to “Cuvinte amestecate – despre probleme

  • Cristian Voiculescu

    Cei care te-au privit cu scepticism nu au fost atat de sceptici. Ei credeau cel mai mult in potentialul tau. Altfel nu ti-ar fi pus bete in roate.

  • petruburac

    @CristianV Ideea e buna, totusi mai clar spus ar fi ca scepticii erau constienti de potentialul lui Ionut. Ei l-au vazut pe Ionut ca pe un obstacol si au folosit metoda descurajarii pentru a darama.

    Din aceste Cuvinte amestecate am retinut urmatoarele:
    ” Pe de o parte aproape că îţi vine să păstrezi anumite probleme, pentru că ştii că ălora le poţi face faţă. Nu vrei să le rezolvi de teamă că vor apărea altele şi mai mari cu care n-ai să te poţi confrunta.”

    Multumesc Ionut. Gandurile tale sunt uneori clarificari pentru ale mele.

  • krossfire

    Oamenii nu se schimba si nici nu-i pot schimba pe altii. E doar o deviere de traiectorie. Daca erai pe calea gresita, e posibil sa te fi indreptat, inconstient.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: