Dilema 1

Trăiesc de câteva luni cu o dilemă. I-am găsit explicaţia, însă nu şi soluţia.

În primul an de facultate, făceam tot posibilul să merg la şcoală, la toate orele de la facultatea de drept. Aveam ore sâmbăta şi duminica de pe la 8-9 până pe la 16-17. La psihologie nu prea aveam şanse să ajung. Mai mergeam la laboratoarele de seara, însă în general, nu prea. Erau orele în cursul săptamânii când trebuia să fiu şi la serviciu.  Aveam 2 servicii în cadrul aceleiaşi companii. De la 8 la 16 faceam Resurse Umane, iar de la 17 la 18:30 predam engleză.  Plecam de acasă la 06:45 şi ajungeam acasă undeva pe la 20:00.  Pe vremea aia nu prea mâncam în oraş ci îmi făceam mâncare.  A  venit sesiunea la ambele facultăţi şi din 18 examene, am luat 18.  Nu mi-am luat nici o zi liberă de la serviciu şi n-am copiat la nici un examen.

A trecut vremea şi a venit anul 3. Nu sunt mai puţin ocupat acum şi am muncă de responsabilitate mult mai mare decât atunci. Mă împart şi cu serviciul şi cu firma şi cu Lyoness şi cu responsabilităţile de pe la biserică şi cu facultăţile. Diferenţa e că acum mi-am mai luat zile libere să pot învăţa, să mai diminuez puţin din stres. Zilele astea libere mi-au adus nişte timpi morţi. Nu mulţi, 3-4 ore din fiecare zi liberă în care să-mi permit să nu fac nimic. Timpii ăştia morţi mi-au încetinit reacţiile şi parcă m-au scos din priză. Rezultatul s-a văzut: din 20 de examene date – la câteva mai trebuie să învăţ o dată.  Diferenţa e că n-am fost aşa stresat ca în primul an.

Dilema e dacă să aleg stres cu rezultate bune sau să aleg o oarecare lejeritate cu rezultate care lasă loc de mai bine.

Povestea cu echilibrul o ştiu.


7 responses to “Dilema 1

  • petruburac

    In nici un caz nu alege stresul: e daunator pentru sanatate si la trup si la suflet.

    Pauze ai nevoie si esti proiectat sa te odihnesti cel putin 1 zi dupa sase de munca. De somn ai nevoie cam 7-8 ore in decursul a 24 de ore.

    Eficienta si rezultate bune?!? Munceste, invata si increde-te in Dumnezeu.

    Oare asta e povestea cu echilibrul?

  • petruburac

    Aaa… Cat am fost la Facultate eu am ales ”o oarecare lejeritate cu rezultate care lasă loc de mai bine.” Cu parere de rau recunosc ca aveam prea mare lejeritate si rezultatele puteau fi semnificativ mai bune.

  • Niros

    Demn de laudat. Ma mir cum de ai reusit sa rezisti pana acum. Dar pana la urma, nu le poti face pe toate odata. Va trebui sa te ….prioritizezi. Eu as zice: 1. servici ; 2. odihna ; 3. facultate. (biserica se exclude- pierdere de timp ).
    Bafta la tot !

    • Corneliu

      Niros, da-mi voie sa apreciez si sa gandesc cu voce tare legat de lista ta de prioritati, dupa cum i-o sugerezi lui Ionut. Daca pui munca pe primul lor, asta arata ca tu insuti foarte probabil esti un om muncitor, si apreciez asta. Faptul ca mentionezi apoi odihna, arata ca e posibil sa fii un om echilibrat, care intelege ca orice exces e daunator. Facultatea ca prioritate arata ca esti invatabil, deschis spre nou si perfectionare in ceea ce faci. Iar apoi cand excluzi biserica de pe posibila lista de prioritati,.. asta ma dus cu gandul la bunicul meu. Faptul ca percepi biserica drept o pierdere de timp s-ar putea sa se datoreze aceluiasi motiv pentru care nu l-as putea face pe bunicul meu sa inteleaga, nici in ruptul capului, despre Touch Screen, Bluetooth, sau cum pot vorbi oamenii prin diferite tehnologii, de la distanta, fara ca macar sa se fi vazut vreodata in viata lui (si fara sa se intoiasca macar putin ca interlocutorul lor e o persoana reala cu care pot face afaceri impreuna).

      Daca bunicul meu mi-ar spune ca lucrurile astea sunt o pierdere de timp, i-as spune ce-ti spun si tie acum: ar merita sa aprofundezi putin subiectul.. sa-i dai o sansa sa te convinga ca pana acum nu l-ai interpretat in asa fel incat sa fie in avantajul tau.. 😉

      • Niros

        Doua chestii sunt pierdere de timp, pentru mine (cand nu este absolut necesar ! ) :
        – vizita la biserica
        – vizita la doctori

        Cand am o problema, evit sa merg in astea 2 locuri, pe cat de mult posibil : unul este cu credinta, altui e cu stiinta „bâlbâită”. De obicei, nu prea te rezolva, mai ales daca mergi la ambii.

        Deci, Corneliu, eu sunt ca bunicul tau……… greu de convins.

      • Corneliu

        Din pacate, bunicul meu e mort 😀 E inert la toate astea.. /:( Oricat ar incerca sa ma convinga ca anumite lucruri nu ii trebuiesc sau nu le vede utilitatea [1] eu il voi crede pe cuvant, si nu condamn asta, [2] dar imi si pare rau ca asta ar insemna ca el vorbeste pe de rost fara sa fi gustat vreodata ce inseamna cu adevarat orice i-as zice.

        Diferenta dintre tine si bunicul meu ar fi, totusi, ca tu inca nu ai ratat sansa pentru o incercare 😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: